Vocile Ţării Făgăraşului: Investitorii ocolesc Făgăraşul

•   ,,Neîncrederea în autorităţi,  corupţia  şi lipsa infrastructurii, sunt principalele motive pentru care  tinerii pleacă din ţară” susţin făgărăşenii  

5 milioane de oameni. Atât de mare e România din afara graniţelor. Numai în Italia şi Spania sunt  plecaţi peste 2 milioane. Peste  600.000 de români sunt în Germania, iar în Regatul Unit şi peste Ocean, în Statele Unite, sunt câte 500.000 de români. Făgărăşenii au îngroşat şi ei rândurile românilor stabiliţi în afara ţării. Nu există o statistică, dar se poate spune că  în Făgăraş au rămas pensionarii, elevii,  posesorii de ajutor social şi doar puţini adulţi care şi-au găsit locuri de muncă. Românii care muncesc în alte ţări  susţin economia României. În 2018 au trimis în ţară peste 5 miliarde de dolari, adică 4,3 miliarde de  euro.  ,, Dacă ne uităm la ultimul deceniu, vedem că din diaspora au ajuns în ţară 25 de miliarde de dolari” titrează Digi24.  Statisticile spun că  unul din cinci români apţi de muncă locuia   în alt stat membru al Uniunii Europene.   Media europeană e de 3,8 la sută şi multe ţări au chiar mai puţin de atât, undeva la 1 la sută. În prezent piaţa muncii din România are nevoie de un milion de oameni, dar din păcate companiile nu reuşesc să-i găsească. Se plâng şi firmele, puţine câte sunt, din Făgăraş că nu găsesc persoane dornice să muncească şi pe care să le angajeze. Unii patroni spun că vor ajunge să angajeze personal din rândul emigranţilor.    Un studiu recent  confirmă problemele cu care se confruntă patronii, în sensul  că peste jumătate dintre români ar vrea să lucreze în străinătate.  Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să plece din ţară sunt neîncrederea în autorităţi şi corupţia. Sunt motivele invocate de peste 60% dintre repondenţii unui sondaj realizat de IMAS în perioada 5-28 august 2019 pe un eşantion de 1010 persoane cu vârste de peste 18 ani, cu o eroare de +/- 3,1%. Aproape o cincime dintre persoanele chestionate au spus că lipsa locurilor de muncă reprezintă un alt motiv pentru care aleg să plece din ţară.  Lipsa infrastructurii: spitale,  şcoli, drumuri, a fost invocată de 5,3% dintre repondenţi, în timp ce alţi 4,6% s-au declarat nemulţumiţi de imposibilitatea de a avansa în carieră.  Potrivit UNESCO, sunt peste 34.000 de tineri români care, anual, îşi continuă studiile în afara ţării. Cei mai mulţi au ales să plece în ţări precum Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca.  Când vine vorba despre investitori şi locuri de muncă, făgărăşenii sunt foarte critici şi dau vina pe conducerea municipiului, care, spun ei, nu se implică în problemele reale ale urbei. ,,Nu avem infrastructură, nu s-au oferit facilităţi pentru investitori” explică localnicii. La Victoria este aceeaşi situaţie, investitorii ocolesc oraşul. ,,În Făgăraş am rămas noi, pensionarii, şi cei care primesc ajutor social. Tinerii au plecat peste graniţă sau se stabilesc la Braşov, Sibiu, unde sunt alte condiţii. Dacă am avea  infrastructură şi s-ar creea unele facilităţi şi sigur vor veni şi  investitori” spun cetăţenii. Primăria Făgăraş s-a lăudat în urmă cu peste un an că un mare investitor  va deschide la Făgăraş o intreprindere care va crea mii de locuri de muncă. Au fost implicaţi aşa zişii consultanţi,  au fost oferte de terenuri, s-au urcat preţurile până la 15-18 euro/mp, s-au întocmit tot felul de dosare şi scheme, ca într-un final totul să fie un eşec total.  Investitorul n-a oferit pe teren mai mult de 4 euro/mp, a cerut facilităţi şi  forţă de muncă. Primăria Făgăraş şi ,,specialiştii” ei n-au fost în stare să convingă investitorul pentru a-şi deschide fabrica la Făgăraş. Respectiva firmă a fost atrasă la Simeria, unde primarul şi aparatul său de specialitate a putut oferi şi satisface doleanţele acelui investitor. Investiția BOSCH de la Simeria se face pe un teren de 42 de hectare şi va fi o fabrică  de mașini de spălat care va produce, în doi ani de la demararea producției, peste 1 milion de mașini de spălat anual. După cele din Germania, Spania și Polonia, fabrica de la Simeria este a patra unitate de producție din Europa a grupului german.  Locurile de muncă disponibile în  Făgăraş sunt, aşa cum spun făgărăşenii,  la firmele franceze, în baruri şi restaurante, dar şi în supermarket-uri, unde salariile sunt mici faţă de munca cerută.  Tot făgărăşenii mai spun că locurile de muncă disponibile la primărie, spital, şcoli sunt ocupate de ,,piloşi”. La Victoria situaţia este similară, localnicii găsindu-şi locuri de muncă la Sibiu. ,,Zilnic din Victoria pleacă trei  autocare şi multe  microbuze la Avrig şi  Sibiu.   La Viromet se fac angajări, dar trebuie să ai calificare, iar tinerii nu sunt pregătiţi pentru industria chimică. La Purolite posturile sunt ocupate de făgărăşeni pentru că directorii sunt din Făgăraş” explică localnicii. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cititorii despre acest subiect, iar o parte din opiniile lor sunt titrate în rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.

Petre T.,  71 ani, Făgăraş

• ,,Tinerii din Ţara Făgărăşului au plecat peste hotare pentru un trai mai bun întrucât cu  un salariu minim pe economie nu poţi realiza nimic. În Făgăraş sunt locuri de muncă, dar salariile sunt mici. La 14 ani am terminat şcoala profesională şi m-am angajat în combinat, iar la 18 ani am început să lucrez în schimburi la secţia de acid azotic concentrat. Am lucrat în fabrică până am ieşit la pensie. Am câştigat bani mulţi, dar ne-am băgat boala în oase, iar acum medicamentele lunare depăşesc suma de 300 lei, deşi sunt compensate. Cât am fost în câmpul muncii nu am fost bolnav, dar după ce m-am pensionat au început problemele de sănătate.  Sunt fericit că au închis combinatul pentru că acolo ne-am îmbolnăvit pentru că am lucrat în condiţii grele. Investitorii nu vin la Făgăraş pentru că nu mai există forţă de muncă. Tinerii au plecat în Germania, Franţa, Italia şi Spania. Şcolile profesionale făgărăşene ar trebui să pregătească elevi în domeniile care se cer pe piaţa muncii. Dacă aş mai fi tânăr, sigur nu aş mai lucra în indusctria chimică”.

Corina Moldovan, 42 ani, Făgăraş

• ,,Am peste 40 de ani şi încă nu mi-am găsit un loc de muncă pentru că sunt analfabetă.  Nu ştiu să scriu şi să socotesc, doar numele l-am învăţat să-l scriu. Am fost să mă angajez femeie de serviciu, dar fiind analfabetă nu m-au angajat. În acest an şcolar am hotărât să mă înscriu la programul ,,A doua şansă”, să învăţ să scriu şi să citesc  şi poate am noroc să-mi găsesc un loc de muncă”.

Maria M., 31 ani, Făgăraş

• ,,Pe piaţa muncii sunt locuri de muncă, dar unii nu vor să muncească, iar alţii vor să ajungă şefi cu salarii mari. Cine vrea să muncească în Făgăraş îşi găseşte loc de muncă. Nu cred că au treabă investitorii cu locurile de muncă”.

Roxana Stoica, 30 ani, Făgăraş

• ,,Statul a încurajat lenea, iar  puturoşii stau acasă şi aşteaptă ajutorul social şi alte drepturi. Mii de lei încasează o familie cu mai mulţi copii, deşi nu munceşte nimic. Mai sunt cazuri în care copiii trăiesc din pensia părinţilor. Nu ştiu de ce nu vin investitorii la Făgăraş, aceştia nu sunt legaţi de forţa de muncă, dar  dacă asigură un salariu bun sigur toate locurile de muncă disponibile vor fi ocupate. Şcolile profesionale din Făgăraş ar  trebui să pregătească elevi pentru următoarele domenii: croitorie, tâmplărie şi mecanică. Aceste meserii sunt căutate. Mi-ar plăcea să lucrez în domeniul în care m-am pregătit, însă nu am reuşit. Deşi am terminat facultatea de Protecţia Mediului şi m-am prezentat la mai multe interviuri, nici acum nu mi-am găsit un loc de muncă pentru că nu am experienţă în domeniu”.

Anamaria Arapu Frijan, 39 ani, Făgăraş

• ,,În Făgăraş sunt doar câteva locuri de muncă. Am studiat piaţa muncii pentru că vreau să-mi schimb locul de muncă, salariul este mic şi posturile respective nu mă caracterizează. Locurile de muncă disponibile în  Făgăraş sunt la firmele franceze, în baruri şi restaurante, dar şi în supermarket-uri, unde salariile sunt mici. Multă muncă, bani puţini, cam aşa stau lucrurile în Făgăraş. În general salariile din Făgăraş sunt mici, nu se compară cu cele din Braşov sau Sibiu. Toate făbricuţele au salariile la acelaşi nivel. Zece ani am lucrat în învăţământ, dar  m-am căsătorit şi am venit în Făgăraş, unde nu mi-am găsit post în unităţile de învăţământ din Făgăraş. Dascălii câştigă bine, salariul net era de 2.200 lei, iar la firma unde muncesc în prezent primesc salariul minim pe economie. În viitor sper să-mi găsesc un post în unităţile şcolare pentru că îmi este dor de relaţia dintre elev şi profesor”.

Ion Pasăre, 71 ani, Făgăraş

• ,,Majoritatea tinerilor pleacă în oraşe mari, unde salariile sunt  mari sau  pleacă peste hotare. În Făgăraş am rămas noi, pensionarii, şi cei care primesc ajutor social. Dacă am avea  infrastructură şi s-ar creea unele facilităţi sigur vor veni şi  investitori.  Am lucrat în construcţii zeci de ani, până am ieşit la pensie şi am câştigat bine. Am construit hidrocentralele de la Viştea, Voila şi am satisfacţii pentru ce am realizat. Am un prieten care munceşte pe un şantier de pe Valea Oltului, iar firma le asigură cazare, masă şi un salariu de 5.000 lei pe lună”.

Sandra Androne, 57 ani, Făgăraş

• ,,Din cauza salariilor mici, mulţi făgărăşeni pleacă la muncă în străinătate cu contracte de muncă de scurtă durată şi îşi asigură traiul. Şi eu am căutat să angajez personal în comerţ şi nu am găsit. Şcolile profesionale ar trebui să pregătească elevii la un alt nivel, pentru că servirea lasă de dorit. Dacă ar fi să o iau de la început, tot comerţul l-aş alege. Investitorii nu vin la Făgăraş pentru că nu avem infrastructură”.

Silviu Ioan, 29 ani, Victoria

• ,,În oraşul Victoria nu sunt locuri de muncă, iar tinerii din  oraş s-au angajat la firmele din Sibiu. Şi eu m-am angajat recent la Sibiu .Cunosc  multe familii care s-au mutat în Sibiu pentru că salariile sunt mari. Unii şi-au vândut apartamentele, au transferat coiii la şcolile din Sibiu, pentru că au mai multe oportunităţi. Populaţia din oraş a scăzut şi scade în continuare pentru că oraşul moare încet. Administraţia publică locală ar trebui să se implice mai mult, să atragă investitori străini, să nu mai facem naveta la Sibiu”.

Opriş Gheorghe, 69 ani, Victoria

• ,,Salariile din Victoria sunt mici, iar pretenţiile au crescut. Zilnic din Victoria pleacă trei  autocare şi multe  microbuze la Avrig şi  Sibiu. Nu înţeleg de ce nu se face o fabrică  la noi  în oraş. La Viromet se fac angajări, dar trebuie să ai calificare, iar tinerii nu sunt pregătiţi pentru industria chimică. La Purolite posturile sunt ocupate de făgărăşeni pentru că directorii sunt din Făgăraş. Un autocar asigură transportul angajaţilor făgărăşeni care îşi desfăşoară activitatea la Purolite. La primărie, dacă se scoate un post la concurs nu există şanse de angajare. Alte locuri de muncă în Victoria mai sunt în comerţ, dar aici vorbim de cinci, şase persoane”.