Reportaj: Hanul Brâncovenesc, legenda readusă la viaţă la Sâmbăta de Jos

Un investitor din Braşov readuce la viaţă legenda Hanului Brâncovenesc de la Sâmbăta de Jos.  Când nimeni nu mai da o şansă hanului de lângă   Herghelia de lipiţani de la Sâmbăta de Jos, braşoveanul Gheorghe Puşcaşu  şi-a pus ambiţia, curajul şi banii pe masa ,,stilului brâncovenesc”, iar după aproape 4 ani este pe punctul de a redeschide un obiectiv care să repună pe harta turistică  localitatea Sâmbăta de Jos.  Inginer de meserie, investitorul declară că nu ştia nimic despre  satul Sâmbăta de Jos sau despre  hanul de aici, dar l-a atras denumirea obiectivului  atunci când a aflat despre vânzarea lui.  ,,Era totul în paragină. M-am oferit să-l cumpăr şi aveam déjà imaginea a ceea ce urma să construiesc aici. M-au motivat şi localnicii care vorbeau cu drag de vechiul han. La terminarea investiţiei aş vrea să implic sătenii în promovarea satului, a istoriei lui, a tradiţiilor şi specificul locului, a produselor locale. Mi-aş dori o bună colaborare cu toţi, inclusiv cu  autorităţile locale. Sâmbăta de Jos cu hergheliaşi hanul, să fie nelipsite din harta turistică a ţării” a explicat investitorul.

Elemente ale stilului brâncovenesc

Şantierul de la han este în plină desfăşurare. S-a terminat demolarea, s-au edificat noile construcţii, s-au compartimentat  elementele specifice unui han, s-au finisat camerele de cazare, unele s-au şi mobilat, s-a amenajat curtea interioară de unde se văd în toată spendoarea lor balcoanele camerelor cu sculpturile specifice stilului brâncovenesc.  Hanul va avea intrarea din strada principală a satului ce duce spre herghelie, dar şi ieşire la DN1, lângă râu.  Fiecare spaţiu al amplasamentului a fost  utilizat, dându-i-se  destinaţia cea mai potrivită.  Vor fi 14 camere de cazare, dar dintre toate apartamentele amintesc de  dormitoarele palatelor domneşti, cu balconaşe  sculptate în stil brâncovenesc, cu mobilier în stil vechi  construit la comandă de firme româneşti specializate. Fosta gheţărie va deveni cramă, spaţiul  în care funcţiona  înainte vreme renumita discotecă  va aduna localnicii care-şi pot  prezenta produsele obţinute în gospodărie.  Restaurantul şi bucătăria vor  fi reprezentative pentru un han de munte,  iar modul de prezentare  făcut de investitor ne duce cu gândul la restaurantele de tip Micheline.

Ca la români

Şi cum orice investiţie din România,  indiferent de amploarea ei,  are parte de obstacole, nici hanul n-a fost scutit de aşa ceva.  Probleme legate de cadastru, de utilităţi, de  avize, de orgolii fără rost. Investitorul, obişnuit cu astfel de lucruri tipic româneşti,  s-a înarmat cu răbdare şi  le-a rezolvat  pe rând.  Apa curentă a obţinut-o dintr-un puţ forat,  canalul  va duce într-o fosă septică, combustibilul necesar încălzirii şi bucătăriei provine de la buteliile cu gaz lichefiat,  curentul electric,  din propriul transformator, etc.  Localitatea Sâmbăta de Jos  n-a avut parte în ultimele 3 decenii de investiţii în  infrastructură şi utilităţi. Conducerea actuală a Primăriei Voila spune că  a reuşit să întocmească   proiectele, dar necesită timp pentru implementarea lor. Sătenii privesc cu admiraţie  investiţia de la han şi spun că abia aşteaptă să  participe la inaugurare.  Hanul Brâncovenesc aduce  în actualitate elemente specifice  stilul brâncovenesc.    Nu lipsesc: planul simetric, arcadele trilobate, coloanele spiralate cu balustrade, baze, fusuri și capiteluri înflorate.   Nu trebuie să uităm că Brâncovenii au  desfășurat o largă inițiativă ctitoricească, construind numeroase biserici în Țara Românească, precum și dincolo de Carpați, la Făgăraș, Poiana Mărului și Sâmbăta de Jos.  Nu se ştie când va avea loc inaugurarea, dar cu siguranţă aceasta va avea loc şi va fi organizată cu fast, în ton cu frumuseţea investiţiei. Oricum, şantierul se aproprie de sfârşit,  iar un loc important în demersurile proprietarului  este angajarea personalului. Dar despre acestea şi alte proiecte locale ale investitorului, în ediţiile viitoare.

Istoria Hanului de la Sâmbăta de Jos

Primul han din Ţara Făgăraşului a fost în mai puţin de un an şi a fost  inaugurat în anul 1970. Şi cum putea să nu aibă însemnele brâncovenilor? ,,Hanul Brâncovenesc” completa seria obiectivelor din zona Făgăraşului care aminteau de martirii Brâncoveni şi de istoria acestora. Alături de Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, Biserica Brâncoveanu de la Făgăraş, hanul din Sâmbăta de Jos aducea în faţa publicului elemente ale stilului brâncovenesc.  Localnicii vorbesc şi acum la modul laudativ despre hanul de la Sâmbăta de Jos. Îşi aduc aminte de ospătarii hangii, de nunţile frumoase organizate la han sau de grupurile de turişti care poposeau la han atunci când erau în vizită în Ţara Făgăraşului. Hanul de la Sâmbăta de Jos a fost unul dintre obiectivele turistice care a pus Ţara Făgăraşului pe harta României.

• ,,Erau trei saloane, un bar, discotecă şi camere pentru cazare. Hanul era  o mândrie pentru sat. Se făceau nunţi şi de peste 100 de persoane. Era gheţărie la subsol. Pe vremuri erau aduse blocuri de gheaţă, se înveleau în paie, iar în beci temperatura era mult mai scăzută. Nu erau frigidere şi congelatoare ca acum. Într-o vreme aici era şi depozit de bere de veneau din tot împrejurul să se aprovizioneze ” a spus un sătean de 65 de ani.
•   ,,Hanul Brîncovenesc era mândria satului. Îmi aduc aminte că atunci când s-a construit am făcut pe rândul satului zile de muncă. Din fiecare casă o persoană a lucrat la han. Era director unul Mugu care s-a ocupat şi a făcut treabă bună. Hanul avea restaurant, bar, terasă şi camere de cazare. Se făceau nunţi şi de 300 de persone când se foloseau toate sălile de restaurant. În curtea interioară era o terasă foarte frumoasă, cu mochetă roşie pe jos şi acoperită cu o copertină. Erau flori peste tot şi pe scările hanului, dar şi în spate unde era barul pentru mici. Era frumos şi curat. Fiul meu a făcut nunta la han şi a fost foarte frumos.   Şi după ’90 a funcţionat şi era căutat de multă lume” a spus Virginia Popa  din Sâmbăta de Jos.

Ideea construirii unui han de tip brâncovenesc le-a venit celor din Cooperaţie,  unitate care asigura întreg comerţul şi alimentaţia publică din zona Făgăraşului. Era în anul 1969. Preşedintele Cooperativei Voila, voileanul Gheorghe Şerban, s-a ocupat de înfiinţarea unui han în Sâmbăta de Jos, chiar lângă Herghelia de lipiţani. ,,Mergea foarte bine Cooperativa şi era în plină dezvoltare. Ne-am gândit să construim un han care să atragă turiştii şi să fie profitabil. Atunci am cumpărat casa Aretei Zaharie care era amplasată în apropierea hergheliei. Era mai deosebită, dar avea doar 3 camere  terminate în care locuia familia. În spate avea însă  o magazie foarte mare care se putea amenaja.  Am achiziţionat casa cu 71.000 de lei (n.r. în banii de la vremea aceea puţin mai mult decât costul unei Dacii). S-au făcut actele pe Copoperativa Voila după care am început lucrările de construcţie şi de amenajare” povestea Gheorghe Şerban, fostul preşedinte al Cooperativei Voila.

Investiţii de 171.000 de lei
 

 Odată cumpărată clădirea de la Areta Zaharie care s-a mutat la Braşov, s-a deschis şantierul. Specialiştii Uniunii Judeţene a Cooperativelor  au întocmit un proiect după care să fie construit şi amenajat hanul de la Sâmbăta de Jos. Nu respecta detalii din stilul brâncovenesc, dar  a preluat  din stilul local al unui restaurant şi al unui motel. ,,L-am denumit ,,Hanul Brâncovenesc” ţinând cont de castelul existent la Sâmbăta de Sus construit de Brâncoveni.   Atunci se punea foarte mult accent pe devizele de lucrări, iar acestea trebuiau să fie cât mai mici.   Pentru a mai economisi din bani am folosit munca membrilor cooperatori din sat. Când am tras linie la finalul lucrărilor s-a obţinut un cost al investiţiei de 171.000 de lei. Era în spatele clădirii principale o magazie foarte mare, cam 30 m lungime pe vreo 8 m lăţime. Am etajat această clădire şi am compartimentat etajul obţinând 20 de camere pentru cazare. La parter am amenajat 3 saloane. Am demolat grajdiurile din spate şi pe locul lor am construit o clădire nouă căreia i-am dat destinaţia de sală de servire pentru nunţi, botezuri, mese festive cu o capacitate de 150 de locuri. Curtea am transformat-o în terasă. Pentru a avea ieşire la drumul naţional am apelat la Primărie, primar era unul Simion, un comunist dur, şi am obţinut un schimb de teren cu un vecin.  Este terenul care se vede astăzi lângă râu. Pe acest loc am amplasat căsuţe pentru cazare pe care să le folosim în timpul verii. Am construit 8 căsuţe în care am pus câte două dormeze. Am mobilat totul cu mobilier  adus tot din depozitele Uniunii, am montat o centrală termică pe lemne şi calorifere. Totul a fost gata în 1970 când am făcut inaugurarea” îşi aminteşte fostul preşedinte.

Inaugurare cu fast

Inaugurarea hanului de la Sâmbăta de Jos a fost un eveniment de amploare pentru zonă. Au participat localnici din tot ţinutul care s-au bucurat de muzică, mici, bere şi un ambient de sărbătoare. ,,A fost o realizare apreciată de oameni, un obiectiv care atrăgea turiştii în Sâmbăta de Jos.  Aveam 25 de angajaţi, erau 12 ospătari, 3 bucătari, femei de serviciu, casieri. Primeam grupuri de turişti din toate zonele, dar şi străini. OJT Braşov a inclus  hanul în traseul grupurilor de turişti, elevi, sindicalişti, angajaţi, etc. În martie 1980, hanul  a ajuns în ograda Uniunii Judeţene printr-o decizie semnată de  preşedintele Uniunii de la acea vreme,  Alexandru Spiridon. A fost perioada în care s-au introdus cotele pentru produse.  De-a lungul timpului responsabili la han au fost Vasile Murgu, Traian Ciotroş, Mărgineanu şi după ’90 Ştefan Nichifor (Mandela)” îşi aminteşte fostul preşedinte.  După ’90, hanul a fost închiriat şi a mai funcţionat 15 ani,  dar la un nivel mai redus. Prin 2006  chiriaşul a plecat pentru că nu s-a înţeles cu noua conducere a Cooperaţiei, iar hanul a rămas în paragină.
  

Morariu: Chiriaşii au distrus hanul

Hanul şi-a păstrat frumuseţea şi după decembrie 1989. Încă vreo 15 ani locaţia era primitoare, iar sătenii din Sâmbăta de Jos se mândreau cu singurul han din Ţara Făgăraşului care funcţiona în satul lor. De prin 2006 obiectivul a ajuns subiect de discordie între orgolii şi ,,ţepari”. Din locaţie s-a furat tot ce se putea, iar bălăriile au crescut peste zidurile ,,brâncoveneşti”.  Din anul 2001 conducerea Coop Voila   a încercat  să rezolve iţele încurcate ale Hanului. ,,Am găsit că locaţia a fost cumpărată de la Zaharia Areta de către Cooperativa Voila prin actul de vînzare cumpărare nr. 1074/1971. Federalcoop Braşov a preluat în administrare în 1980 hanul printr-o decizie odată cu obiectivele de alimentaţie publică de la Mândra, Sâmbăta, Perşani. De atunci a funcţionat pe Centrocoop patronat de Federalcoop. În 2001 am solicitat chiriaşului de la Hanul Brâncovenesc, SC Pedant SRL Braşov, Nichifor Ştefan, să plătească o chirie lunară de 150 de dolari la Coop Voila. Şi pentru că nu s-a conformat am deschis proces, iar în septembrie 2006 s-a recurs la evacuarea chiriaşului. Un an mai tîrziu am închiriat hanul pentru SC Info Proiect SRL din Corbi, contractul de închiriere stipulând ca vreme de 3 ani să nu plătească chirie, dar să renoveze restaurantul în cel mult 8 luni, discoteca în 12 luni, iar hotelul în 3 ani. După cei 3 ani de investiţii, am pretins o chirie de 500 euro, iar după 10 ani de contract chiria era de 1000 euro lunar. Numai că noul chiriaş, Eugen Costea, n-a respectat nicio clauză din contractul semnat. Totul s-a dovedit a fi o ţeapă. Mai mult la 27 februarie 2009 a cerut reziliere. A urmat un proces cu sentinţa emisă la 17 noiembrie 2010 prin care se anula contractul cu SC Info Proiect. În mai 2011 a avut loc evacuarea chiriaşului din han. Cînd a plecat a distrus tot, inclusiv instalaţiile electrice din pereţi, calorifere. Din august 2011, hanul a revenit înapoi la Coop Voila. La adunarea generală a membrilor din 24 aprilie 2012 s-a decis vînzarea hanului. O evaluare realizată de o firmă specializată din Braşov a stabilit suma de 100.000 de euro. Singura ofertă obţinută pentru han a fost de 26.500 de euro de la o firmă din Braşov ” a spus preşedintele Coop Voila, Octavian Morariu. (Lucia BAKI)