Oamenii de știință americani au identificat o zonă din creier unde se înregistrează schimbări majore pe măsură ce trec anii și cred că aceasta dă tonul întregului organism, având un rol-cheie în procesul îmbătrânirii.
Noul studiu, finanțat de Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA și publicat de jurnalul Nature, a scos la iveală faptul că, în creierul persoanelor în vârstă, genele asociate cu inflamația au activitatea crescută, în timp ce cele legate de structura și funcția neuronală au o activitate redusă.
Din această cauză, cercetătorii iau în considerare o posibilă legătură între dietă, factori ce țin de stilul de viață și îmbătrânirea creierului.
Cercetătorii consideră că scăderea eficacității acestor celule din creier contribuie la îmbătrânirea restului organismului uman.
Rezultatele acestui studiu ar putea ajuta la dezvoltarea de terapii pentru a încetini sau “controla” procesul îmbătrânirii.
Ar putea totuși fi inversată îmbătrânirea? Ce spun rezultatele unui nou studiu
Un tip de grăsime care se acumulează odată cu îmbătrânirea ţesuturilor poate fi inversată prin exerciţii fizice, au descoperit oamenii de ştiinţă într-o nouă cercetare publicată vineri.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Centrul medical al universităţii din Amsterdam (Amsterdam UMC), împreună cu colegii lor de la Maastricht UMC, au analizat ţesuturi de şoareci şi umane, înainte şi după exerciţii fizice.
„Ideea că am putea inversa îmbătrânirea este ceva ce a fost mult timp considerat SF, dar aceste descoperiri ne permit să înţelegem mult mai multe despre procesul de îmbătrânire”, a declarat Riekelt Houtkooper, profesor la laboratorul de genetică şi boli metabolice din cadrul Amsterdam UMC.
În ultimii ani, cercetările de laborator au arătat că s-ar putea contracara bolile legate de vârstă prin intervenţia în procesele fundamentale care duc la îmbătrânire. Deşi ştiinţa a cartografiat din ce în ce mai mult modul în care metabolismul se modifică în timpul îmbătrânirii, sunt încă zone care au rămas necercetate.
Pentru a adăuga acest nou capitol, echipa de cercetare a investigat modul în care se modifică compoziţia grăsimilor la şoareci.
Ei au analizat zece ţesuturi diferite, inclusiv muşchii, rinichii, ficatul şi inima.
Oamenii de ştiinţă au vrut să vadă dacă acest lucru se întâmplă şi la oameni.
Deşi nu a fost posibil să se obţină la fel de multe ţesuturi diferite, acumularea de BMP a fost vizibilă şi în biopsiile musculare ale persoanelor în vârstă.
Cercetând biopsiile musculare de la persoane înainte şi după o intervenţie sănătoasă care a inclus o oră de exerciţii fizice pe zi, cercetătorii au văzut că nivelul de BMP a scăzut la participanţii activi.
Aceste rezultate reprezintă un nou pas important pentru înţelegerea procesului de îmbătrânire, dar cu siguranţă nu reprezintă răspunsul final, spun cercetătorii.
Ei intenţionează în continuare studii de monitorizare pentru a înţelege mai bine cum contribuie nivelurile BMP la îmbătrânire, care sunt consecinţele acumulării de acestora asupra procesului de îmbătrânire şi dacă acest lucru poate fi influenţat doar de exerciţiile fizice sau există şi alte modalităţi de a afecta nivelul acestor lipide.