- Un proiect de restaurare al castelului Brukenthal de la Sâmbăta de Jos costă 10 milioane de euro, cât bugetul alocat de Romsilva înnoirii parcului auto
- În timp de guvernanţii deplâng austeritatea, o regie de stat cumpără 140 de jeepuri 4X4
- Castelul Brukenthal din curtea hergheliei de lipiţani se ruinează pe zi ce trece
Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos va rămâne în continuare acoperit cu o perdea din material care să ascundă starea avansată de degradare, dar şi pericolele la care se expun turiştii ce vizitează Herghelia de lipiţani. Cele 10 milioane de euro, atât cât s-a estimat bugetul unui proiect de restaurare al acestui monument istoric , nu s-au găsit în bugetul Romsilva, regia care deţine în patrimoniu castelul de la Sâmbăta de Jos. Dar o sumă similară este alocată de aceeaşi regie pentru reînnoirea propriului parc auto. Recent, Romsilva a achiziţionat nu mai puţin de 140 de maşini de teren 4X4, folosind suma de 1,8 milioane de euro. Iar investiţia în jeep-uri va continua până la cheltuirea unui buget generos de 10 milioane de euro. Această achiziţie a unei regii a statului român vine în contradicţie cu politica Guvernului, care încearcă să găsească acum soluţii pentru acoperirea unui deficit bugetar uriaş, de şapte miliarde de lei şi să restricţioneze cât mai mult cheltuirea banilor publici. Primele ţinte vizate au fost pensiile speciale, angajaţii detaşaţi din firme în ministere, precum şi pensionarii care lucrează la stat.
140 de jeepuri, 1,8 milioane de euro
Romsilva a cumpărat nu mai puţin de 140 de maşini de teren 4×4, una din cele mai mari achiziţii de acest fel realizate în ultimii ani de o regie de stat. Valoarea contractului depăşeşte 1,8 milioane de euro şi este semnat cu un distribuitor Ford din Braşov, Auto Novex SA. Cele 140 de jeepuri fac parte dintr-un plan de achiziţie mai amplu al Romsilva, care şi-a bugetat pentru anul acesta aproape 10 milioane de euro pentru înnoirea întregului său parc auto. Achiziţia regiei naţionale a pădurilor vine în contextul în care Guvernul încearcă disperat să acopere un deficit bugetar uriaş, de şapte miliarde de lei, arată Jurnalul. Regia Naţională a Pădurilor Romsilva RA a atribuit pe 21 iunie 2019 un contract pentru „furnizare autoturisme de teren, inclusiv servicii de asigurare obligatorie (RCA) şi servicii de asigurare facultativă (CASCO)”. Durata contractului este de 24 de luni şi presupune achiziţia a 140 de maşini 4×4, cu o valoare finală de 1.573.290 de euro, fără TVA (1.872.221 euro cu TVA), iar câştigătoare a fost desemnată Auto Novex SA, un dealer Ford din Braşov. Firma este deţinută de Victor Terzea şi a raportat pentru anul 2018 o cifră de afaceri de 29 milioane lei, cu un profit net de 360.000 lei, 23 de angajaţi, precum şi datorii de 6,4 milioane de lei. La licitaţie s-au mai înscris şi alte două firme associate, Electrica Serv şi Cargo Business Logistic. Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei iniţiate chiar de Crăciun, pe 25 decembrie 2018, jeepurile trebuie să aibă următoarele caracteristici tehnice minime obligatorii: capacitate cilindrică max. 1.600 cm, putere minim 110 CP, combustibil motorină, volum rezervor minim 45 l, 5 locuri, gardă la sol de minim 165 mm, minim 4 uşi, lungime minim 4.050 mm, ABS cu EBV şi asistenţă la frânarea de urgenţă, control electronic al stabilităţii, computer de bord, sistem multimedia, direcţie asistată etc. Toate cele 140 de jeepuri trebuie să aibă aceeaşi culoare: albastru, gri, negru sau maro. Rosilva va achiziţiona şi tractoare, utilitare cu benă şi remorci, bugetul pus la bătaie fiind de 44,6 milioane de lei, fără TVA. Romsilva este, de altfel, una din regiile de stat care distribuie 90% din profitul său unor guvernanţi care cheltuie cu mult mai mult decât sunt în stare să obţină. Regia a înregistrat în anul 2018 afaceri de 2,3 miliarde de lei şi un profit net de aproape 180 de milioane de lei, cu peste 16.000 de angajaţi, dar şi datorii de 440 de milioane de lei. Din plusul obţinut de Romsilva, 162 de milioane de lei au mers la stat.
Castelul Brukenthal mai are de aşteptat
România are locuri frumoase care, dacă ar fi puse în valoare, ar atrage milioane de turişti şi ar creşte considerabil veniturile. Dar, la noi totul se rezumă la jumătăţi de măsură şi nu se privesc lucrurile în ansamblul lor. Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos din incinta Hergheliei de lipiţani este monument istoric încadrat în clasa I, construit în anii 1760. A intrat în patrimoniul Romsilva în anul 2002 şi este administrat de Direcţia Silvică Braşov. Edificiul este într-o stare avansată de degradare, fiind chiar în pericol să se prăbuşească. Este şi un real pericol pentru turiştii care vizitează lipiţanii. Proprietarul a găsit de cuviinţă să acopere clădirea de patrimoniu cu o perdea de material, dar şi aceasta s-a zdrenţuit lăsând la vedere ruina în care a ajuns castelul fostului baron de Brukenthal. În fața acestei situații, conducerea Romsilva se declară neputincioasă, dar speră să-i pice din cerul UE atâtea fonduri cât să îndestuleze bugetul regiei pentru a putea restaura palatul vechi de trei secole și pentru a-l transforma într-un Muzeu al Calului Lipițan. Vreo 10 milioane de euro a estimat conducerea Romsilva pentru un astfel de proiect. An de an însă reprezentanţii Romsilva ridică din umeri privind la ruina castelului.
Proiecte, studii,fotografii, în timp ce castelul se ruinează
După ce s-a prăbuşit acoperişul castelului, au venit reprezentanţii forurilor de cultură de la judeţ şi de la Bucureşti, inclusiv ministrul Culturii de atunci, Daniel Barbu. Au vizitat, au pozat şi atât. Degradarea a continuat. Castelul a trecut de-a lungul anilor prin ograda mai multor instituţii, iar până în 2005 a fost folosit ca sediu administrativ al hergheliei. Romsilva a fost preocupată de soarta acestui monument prin anul 2004 când a făcut un proiect şi un studiu de fezabilitate pentru restaurarea castelului, dar nu a reuşit să obţină finanţarea proiectului. În anul 2012 un material de tip SOS a fost trimis la Ministerul Culturii, CJ Braşov, Prefectura Braşov de către directorul hergheliei, Cosmin Drăgan, cu speranţa de a obţine fonduri. Directorul Hergheliei de lipiţani a prezentat istoria castelului la acţiunile organizate de herghelie, sperând că va salva clădirea monument istoric. Starea de degratare avansată a clădirii care punea în pericol persoanele care vizitau herghelia a dus la închiderea şi izolarea castelului. În 2008, Dacian Cioloş a fost preocupat de acest castel şi a alocat pentru lucrări de restaurare suma de un million de euro. După ce a fost schimbat din funcţie, acea finanţare n-a mai ajus la Sâmbăta. Iar de atunci, nicio finanţare. Sa încercat de-a lungul anilor obţinerea personalităţii juridice pentru Direcţia de Creştere a Cabalinelor din cadrul Romsilva şi din care face parte şi Herhelia de lipiţani de la Sâmbăta. Această formalitate dă posibilitatea acestei unităţi să acceseze fonduri europene pentru a realiza investiţii de anvergură. Începând cu data de 1 iulie 2019 a fost îndeplinită şi această procedură, ceea ce ne duce cu gândul că monumentul istoric de la Herghelia Sâmbăta de Jos mai are o şansă pentru a fi restaurat.
Palat vechi de aproape 3 secole
Construcţia Palatului Brukenthal a fost începută, cel mai probabil, în jurul anului 1750, de către Samuel Brukenthal, pe domeniul primit de la împărăteasa Maria Tereza. Construcţia va fi încheiată undeva la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, de către Iosif Brukenthal (1781-1859), vărul mai mic al guvernatorului. Palatul este alcătuit dintr-un pavilion central decroşat şi două aripi laterale. Capitelurile pilaştrilor de pe faţada pavilionului central sunt de tip ionic, dar sunt ornate cu ghirlande, elemente de influenţă neoclasică. Holul parterului este acoperit cu bolţi cilindrice cu penetraţii, din cărămidă, susţinute de patru stâlpi poligolani. Restul nivelurilor sunt acoperite cu planşee din lemn tencuit. Clădirea este executată pe structură din zidărie portantă din piatră şi cărămidă, iar grosimea zidurilor poate ajunge la 1,2 m. Acoperişul în patru ape, supraînălţat în zona pavilionului central, are învelitoare din ţiglă. În sala mare se găsea o pictură în frescă reprezentând scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgăraşului, atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu. Aceasta era încă intactă în 1892, însă în 1932 fusese în mare parte acoperită de straturile noi de tencuială. În cele 35 de încăperi ale palatului se mai păstrează câteva dintre sobele de ceramică originale şi o mică parte din ornamentele murale.
Un conac restaurant demonstrează că se poate
Nu la fel s-a întâmplat cu un alt monument de patrimoniu din România. Conacul Polizu este monument istoric, construit cam în aceeaşi perioadă cu castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, mai précis între anii 1870 -1878 de către Constantin Ghica-Deleni. Acest conac se află în satul Maxut din judeţul Iaşi. A fost folosit ca şi cazarmă de armata rusească şi sediu administrativ în regimul comunist. Din anul 2005 însă unitatea a intrat într-un amplu proces de reamenajare şi restaurare, iar în mai 2012 au fost primiţi aici primii turişti, care au rămas de-a dreptul fermecaţi. Astăzi este unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Iaşi.
Investiţii la Greci-Măcin prin proiecte europene de peste peste 6 milioane de euro
Dacă la Braşov, Romsilva n-a reuşit să salveze un monument istoric vreme de 15 ani, în judeţul Tulcea, aceeaşi Romsilva a implementat un proiect de succes accesând fonduri europene. Stau dovadă punerea în valoare şi conservarea habitatelor şi a populaţiilor speciilor din Munţii Măcinului, dar şi centrul de informare şi vizitare de la Greci. Această investiţie de la poalele Munţilor Măcinului atrage foarte mulţi turişti prin modul de organizare şi punere în valoare a acestui patrimoniu natural. Greci, o comună de nici 3000 de locuitori, a fost pusă astfel pe hartă. Centrul de Informare şi vizitare al Parcului Naţional Munţii Măcinului deschis în comuna Greci din judeţul Tulcea este un adevărat muzeu dotat modern care îţi oferă imaginea de ansamblu a celei mai vechi formaţiuni muntoase din România, Munţii Măcinului. Odată vizitat acest centru, nu ai cum să nu-ţi alegi măcar un traseu din cele 7 existente în Munţii Măcinului pentru a le parcurge. Te fascinează în cadrul Centrului modul de prezentare a locurilor, a faunei, florei, a istoriei locului, a comunităţilor locale cu specificul lor, a obiceiurilor şi tradiţiilor, a ocupaţiilor localnicilor. Este un centru de informare funcţional şi util turiştilor, nu aşa cum sunt organizate centrele similare din Ţara Făgăraşului, care nu sunt decât nişte încăperi goale cu lacăte la intrare. La Greci-Măcin totul a început în anul 2011, când s-a semnat contractul pentru „Conservarea speciilor şi habitatelor caracteristice bioregiunii stepice din zona Munţilor Măcin” finantat prin Programul Operaţional Sectorial (POS Mediu) . Proiectul s-a derulat pe o durată de 36 luni, cu finalizare la 28 februarie 2014, valoarea fiind de 17.222.374 lei. Romsilva a implementat proiectul şi a avut un aport financiar propriu de 3.171.882 lei, restul fiind bani europeni. S-a urmărit conservarea habitatelor specifice bioregiunii stepice si a populaţiilor speciilor reprezentative din Parcul Naţional Munţii Măcinului şi siturile Natura 2000, promovarea bioregiunii stepice şi a elementelor, construirea şi amenajarea infrastructurii de vizitare cu rol în informarea vizitatorilor asupra elementelor naturale unice ale bioregiunii stepice în zona Munţilor Măcin, construirea Centrului de Informare – Vizitare de la Greci şi amenajarea acestuia, semnalizarea traseelor , prezentare informaţiei privind patrimoniul natural prin intermediul a 3 soft – touch screenuri, realizarea de hărţi, broşuri, atlase, organizarea de cursuri de instruire şi de tehnici, etc. Investiţia a continuat cu un al doilea proiect implementat în 2012 de Administraţia Parcului Naţional Munții Măcinului finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa 4. Acest proiect a adus mijloacele tehnice de interpretare şi de comunicare necesare Centrului de Informare – Vizitare de la Greci şi, în plus, o cunoaştere superioară a stării de conservare a speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată. (Lucia BAKI)
