Agenția de rating Fitch a publicat anunțat revizuirea perspectivei ratingului de țară al României la negativă, menținând totuși ratingul BBB- . Instabilitatea politică este risc major pentru finanțele țării. Următoarea dată programată pentru revizuirea ratingului Fitch pentru România este februarie 2025, arată adevarul.ro.
Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: A crescut la niveluri ridicate și evaluarea Agenției este că aceasta „va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale”.
Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte.
Parlament mai divizat: Alegerile parlamentare, desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă-dreapta și anti-europene, reflectând polarizarea crescândă a societății românești.
Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.
Deficite bugetare mari: Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023.
Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând ca consolidarea viitoare să fie și mai dificilă.
Consolidarea se confruntă cu compromisuri dificile
Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, Agenția a revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026.
„În opinia noastră, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potențialului impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să crească costurile dobânzilor, ceea ce ar slăbi și mai mult poziția fiscală”, susține Agenția de rating Fitch.
Creșterea datoriei publice: traiectoria de deficit mai ridicat va conduce la o creștere rapidă a raportului dintre datoria publică și PIB pe termen mediu. Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea nominală încetinește semnificativ.
„În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028”, explică Agenția de rating Fitch.
Dezechilibre externe mari: Se preconizează că deficitul de cont curent (DCC) va crește la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. Media CAD „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar.
Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.
Credibilitate politică erodată: Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieșirea din procedura de deficit excesiv (PDE) doar în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB.
Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a fost, de asemenea, parte integrantă a obiectivelor Fondului de redresare și reziliență, astfel cum a fost convenit cu UE.
„Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri”, precizează Agenția.
Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T324 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de poziția fiscală relaxată.
„Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, creșterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere previziunile privind PIB-ul și pentru 2025 și 2026, la 1,4 și, respectiv, 2,2%”, susține Agenția Agenția de rating Fitch.
Puncte tari și puncte slabe structurale
Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria „BBB”.
Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent duble, mari și persistente, de incertitudinile politice ridicate, de rigiditățile bugetare ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.
Stimularea fondurilor UE: Se preconizează că fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, vor accelera și sprijini creșterea, în special investițiile, începând din 2025.
Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea decalajului către nivelul mediu al UE. Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi stimulente anticiclice în contextul ajustărilor fiscale.
Condiții favorabile de finanțare: Deși România s-a bucurat în ultimii ani de condiții de piață în general favorabile și de o lichiditate amplă pe piață, cerințele mari de finanțare expun statul suveran la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluțiilor politice, după cum a ilustrat o creștere temporară de 40-50 pb a randamentelor interne la sfârșitul lunii noiembrie. În ciuda creșterii gradului de îndatorare, raportul dintre plata dobânzilor și venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât mediana de 7,5%.
Un sector bancar solid: Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârșitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) și lichid, finanțarea provenind în principal din depozitele granulare ale clienților locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%.
Profitabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deși impozitul pe cifra de afaceri are un impact mai semnificativ asupra băncilor mici.
Guvernanță: România are un scor de relevanță ESG (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitatea și drepturile politice, cât și pentru Statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și controlul corupției.
Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM).
Sensibilități de Rating
Factori care, individual sau colectiv, ar putea conduce la o acțiune de rating negativă/în scădere
–Fiscal: Creșterea rapidă și continuă a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu din cauza incapacității de a pune în aplicare măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susținută și credibilă, sau o creștere economică slabă.
-Macro/Externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării și lichidității externe sau asupra stabilității macroeconomice, ca urmare a unui nivel ridicat al dublului deficit bugetar și al DAC sau a șocurilor politice interne.
Factori care, individual sau colectiv, ar putea conduce la o acțiune de rating pozitivă/în creștere
– Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care sprijină stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.
–Externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a poziției contului curent.
