Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistrița Bârgăului cere de 20 de ani anularea titlului de proprietate pentru mai bine de 7.700 de hectare de pădure, emis în 2002 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Bistrița-Năsăud, pentru Comuna Bistrița-Bârgăului. În instanță, asociația grănicerilor bârgăuani a arătat că a revendicat suprafața de pădure respectivă, în baza Legii 1/2000, deoarece înainte de a fi confiscată de regimul comunist, s-a aflat în proprietatea foştilor grăniceri şi a urmaşilor acestora. De cealaltă parte, Comuna Bistrița Bârgăului, prin primar, a susținut că cererea asociației este nelegală, pentru că nu face dovada calităţii de succesor în drepturi a vreunei asociații de tip grăniceresc constituită înainte de l947 şi care să fi avut în proprietate imobilele menţionate. Din 2006 încoace, dosarul a fost trimis de la Ana la Caiafa, un du-te – vino între Judecătoria Bistrița și Tribunalul BN. Până acum, instanța Judecătoriei Bistrița a respins de trei ori cererea Asociației Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistrița Bârgăului
Astăzi, 25 octombrie a.c., Judecătoria Bistrița a dat dreptate grănicerilor. În fruntea Asociației Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului se află preotul Ioan Platon. O instanță a Tribunalului Bistrița-Năsăud i-a dat dreptate după aproape un deceniu și jumătate de procese. Însă odată obținută anularea titlului de proprietate, pădurile nu au revenit organizației, ci statului român și în administrarea Direcției Silvice Bistrița.
- ,,Este o zi istorică, instanța ne-a recunoscut dreptul de proprietari. S-a anulat titlul de proprietate pentru care ne-am luptat 20 de ani“ a spus preotul Ioan Platon.
Comuna Bistriţa – Bârgăului face parte din cele 44 foste comune grănicereşti ale Imperiului Austro – Ungar, din zona Năsăudului şi Bistriţei. După 1989, acestea s-au constituit în Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, uniune care, în decurs de douăzeci de ani, a recuperat şapte averi grănicereşti din cele circa 60 existente. În procesul de restituire a pădurilor grănicereşti, primăriile comunelor se opun şi acţiunile ajung, în general, în instanţă, un exemplu fiind întâlnit la Bistriţa – Bârgăului.