Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de pușcărie pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender și cere despăgubiri de peste un milion de euro de la statul român pentru alte două dosare în care a fost achitată: cel privind presupusa mită de 17.500 de euro pentru a-l scăpa de dosar pe afaceristul Horia Simu și cel de abuz în serviciu legat de despăgubirile pe care rechinul imobiliar Gheorghe „Stelu” Stelian le-a primit de la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de Alina Bica în dosarul favorizării lui Ovidiu Tender. Instanța a reținut că, între timp, fugara și-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România.
În realitate, Curtea de Apel din Bari a recunoscut în 2020 condamnarea Alinei Bica la 4 ani de închisoare, conform deciziei pronunțate pe 27 noiembrie 2019 de Înalta Curte, dar nu în forma „cu executare”, ci „la domiciliu”, sub supraveghere.
Din 2020 încoace, Alina Bica a formulat o serie de contestații pe rolul instanțelor din România, în încercarea de a anula decizia Înaltei Curți. Până în prezent, atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București i-au respins cererile, reținând, în esență, că „simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”.
Pe data de 9 iulie 2024, un complet format din judecătorii Iulian Petrică Bădoi și Cristian Răzvan Ilie de la Curtea de Apel București a constatat că Alina Bica și-a executat pedeapsa. Anul trecut, în luna octombrie, același complet i-a ridicat lui Ovidiu Tender sechestrul instituit în dosarul RAFO-Carom, adică afaceristul pe care Alina Bica l-a favorizat.
Pretențiile Alinei Bica de la statul român depășesc un milion de euro
În paralel cu procesul penal în care cerea anularea condamnării primite pentru favorizarea lui Tender, fosta șefă a DIICOT a deschis pe rolul Tribunalului București un proces civil, în care cere daune de peste un milion de euro statului român. Alina Bica are în vedere deciziile de achitare pe care le-a obținut în procesul mitei de 17.500 de euro (despre care procurorii DNA susțineau că ar fi luat-o pentru favorizarea afaceristului Horia Simu) și în cel privind acuzațiile de abuz în serviciu la ANRP (în care a fost deferită justiției pentru că, alături de alte persoane, i-ar fi acordat afaceristului Gheorghe „Stelu” Stelian despăgubiri supraevaluate).
Află mai multe AICI
