Majoritatea satelor făgărășene își expun zestrea în muzeele sătești. Au fost prezente la a doua ediție a Nopții muzeelor la sate, o nocturnă dedicată exclusiv patrimoniului cultural din zonele rurale, organizată sâmbătă, 31 august, în toată țara. 17 sate din Țara Făgărașului au organizat expoziții în muzeele sărești, dar ne vom opri doar la câteva dintre ele. Au avut porțile deschise următoarele muzee făgărășene: Atelier Etnografic Războaie de Ţesut, Ucea de Sus, Biserica fortificată Bărcut, Biserica culturală Cincşor, Biserica fortificată Cincu şi Muzeul lui Horsti, Cincu, Biserica fortificată Seliştat, Casa Arhivei şi Fierăria lui Lazăr, Şona, Colecţia muzeală a satului Ileni, Colecţia Muzeală de Etnografie şi Istorie Locală (Biserica „Sf. Nicolae”), Şercaia, Fuga Lolelor Cincu. Museum in Progress, Cincu, Moara lui Boţoman, Viştea de Jos, Muzeul „Iosif Vulcan”, Şinca Veche, Muzeul „Şcoala Sâmbetenilor”, Sâmbăta de Jos, Muzeul copiilor Bărcut, Muzeul Lukas, Seliştat, Muzeul Sătesc Mărgineni, Porţile deschise-n sat la Mândra, Serviciul de pompieri din Cobor.
,,Însemnări din trecut“ la Muzeul sătesc Ileni
Muzeul sătesc de la Ileni și-au întâmpinat vizitatorii cu tema ,,Însemnări din trecut“. ,,Din vitregia vremurilor și din amintirile veacurilor de demult s-a mai păstrat câte ceva prin podurile caselor. ,,Însemnări din trecut scoate la iveală colecția și arhiva lui Horia Botu de documente, acte, înscrisuri, foi de zestre, bilete de călătorie din America, fotografii vechi, toate păstrate și recuperate din negura timpurilor de demult. Sunt valorile culturale, locale, tradițiile și istoria satului nostru aduse în fața publicului într-o atmosferă de poveste“ a explicat Mioara Blebea, fiică a satului Ileni, membru în comitetul de organizare al muzeului sătesc. Comunitatea din Ileni a organizat o expoziție în curtea bisericii din sat, iar în sediul fostei grădinițe a organizat muzeul sătesc. Au putut fi admirate fotografii ale vechilor familii din sat, ale corului Astra de la 1932, ale cetelor de feciori, documente oficiale de peste un veac, acte, pașapoarte, fotografii ale lui Ghizdavu Matei, 32 de ani, plecat în America în 1919, unelte, țesături, costume populare, etc.
Nocturnă la Biserica culturală Cincșor
Biserica fortificată Cincșor a fost deschisă publicului în intervalul orar 16:00-23:00, Asociația Contrafort Pro Kleinschenk/Cincșor oferind tururi ghidate în ansamblul fortificat și expoziții variate. Biserica evanghelică din Cincșor este cea mai bine și complet conservată biserică fortificată săsească din zona Făgărașului și una dintre cele mai pitorești din toată Transilvania. În biserică s-a organizat expoziția „Lost and Found” a artistei Edda Wittenberger-David, născută la Sibiu, dar care locuiește în Germania cu familia sa. Pictura ei abstractă materializează trăirile și emoțiile artistei. În sacristie s-a organizat expoziția „Meșteșugul cositorului în Europa Occidentală și în Transilvania, secolele XVI-XIX”, organizată în cadrul proiectului Biserica culturală Cincșor, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură. Au fost expuse obiecte din cositor realizate în ateliere transilvănene și europene în secolele XVI-XIX, provenind din colecții parohiale (de la parohiile evanghelice din Făgăraș, Cârța, Cincșor, Felmer) și private. În curtea fostei parohii evanghelice și în curtea fostei școli săsești au fost expuse sculpturile ale artistei Anadora Lupo, o colecție unică de sculpturi funcționale care-și pot găsi locul în case, birouri și spații exterioare.
Moara lui Boțoman, la Viștea de Jos
Moara lui Boţoman este conservată în proporţie de 95%, iar ultima activitate de morărit a fost consemnată acum aproximativ 20 de ani. Este o moară care a fost iniţial gândită pe apă, fiind construită în anii 1946-1947 pe albia pârâului din satul Vistea de Jos de către familia Boţoman. Nu a funcţionat decât foarte puţin timp sub acești proprietari, ea fiind naţionalizată în anul 1948, proprietarul devenind angajat la moară, sub regimul comunist. Unul dintre urmașii familiei a revendicat și recâștigat moara după anii ”90, acesta fiind cel care a readus la viaţă moara transformată în una electrică. Moara nu mai funcţionează după decesul proprietarului însă urmașii săi au păstrat-o în stare autentică. În moară se pot admira instalaţiile de măcinat grâu, porumb, uruială, instalaţia cu 24 de site de mătase pentru făină de cea mai bună calitate, precum și anumite obiecte vechi păstrate în camera morarului. Pe lângă activitatea de morărit, în curtea morii funcţiona un gater, motiv pentru care vizitatorii pot admira câteva utilaje de cărat lemnul.
Sâmbăta de Jos, o stare de spirit
,,Noaptea muzeelor la sate“ a deschis și ușile Muzeului de la Sâmbăta de Jos unde organizatorii i-au condus pe vizitatori în urmă cu veacuri. Muzeul este organizat în clădirea veche a școlii, amplasată la intrarea în sat, lângă DN1, de asociația ,,Clubul Sâmbetenilor“. Sunt expuse aici uneltele sătenilor, războiul de țesut, costume populare vechi, țesături. Într-o altă încăpere s-a refăcut o sală de clasă precum era odinioară, iar pe holul școlii s-a realizat o frumoasă expoziție cu instantanee de la evenimentele satului. (Lucia BAKI)
