Comisia Europeană a decis ca, de la 1 septembrie 2024, aeroporturile europene care au eliminat de la controlul de securitate limita de lichide din bagajul de mână să o reintroducă. De vină sunt probleme tehnice temporare, spune executivul european, identificate la nivelul celui mai recent și mai performant model de scaner cu raze X care se află în dotarea mai multor aeroporturi din Uniunea Europeană.
Aceste aparate, care în vocabularul de specialitate se regăsesc sub denumirea de „sisteme de detecție a explozibililor în bagajele de mână (EDSCB) de standard C3”, au fost introduse și de patru aeroporturi din România: Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu.
Au fost menite să faciliteze controlul de securitate înainte de îmbarcare. Pasagerii puteau pune în bagajul de mână suc, apă, produse cosmetice și alte articole din categoria LAG (lichide, aerosoli, geluri), fără limita de 100ml per recipient și fără a mai fi nevoiți să le separe de restul bunurilor înaintea verificării.
Ce-am avut și ce-am pierdut
Dintr-o inerție creată în 18 ani de când este în vigoare regula celor 100ml în Uniunea Europeană, mulți dintre noi își calculează oricum lichidele din bagajul de mână indiferent de aeroportul de plecare. Le punem în regulamentara pungă transparentă cu fermoar și capacitate de maximum 1 litru și le scoatem pe bandă, împreună cu electronicele mari, înainte să fie introduse prin dispozitivul cu raze X.
Toată această bătaie de cap ar fi trebuit să devină de domeniul trecutului datorită acestor scanere avansate, introduse treptat, din 2019 încoace, pe mai multe aeroporturi europene.
Dar tocmai când pasagerii se familiarizau cu noile practici și tot mai multe state UE investeau în modernizare, Comisia Europeană a pus pe pauză această schimbare în transportul aerian de pasageri.
Bruxelles-ul susține că e vorba despre o restricție temporară și că nu constituie un răspuns la vreo amenințare specifică. Dar alte detalii se lasă așteptate.
Despachetarea virtuală a bagajelor
Sistemele EDSCB de standard C3 sunt dispozitive cu raze X care formează imagini 3D din conținutul bagajelor noastre. Tehnologia este împrumutată din medicină, căci funcționează pe principiul unui computer tomograf. Așadar, operatorul despachetează virtual valiza, în loc să o mai facem noi.
Potrivit Smiths Detection, una dintre cele mai mari companii de proiectare și producție a dispozitivelor de scanare în scopuri de securitate, imaginea formată cu ajutorul acestui scaner poate fi rotită pe toate cele trei axe și poate fi mărită sau micșorată, iar în cazul în care există obiecte suspecte, acestea sunt marcate pe imagine, astfel încât identificarea lor în bagaj să se facă în cel mai scurt timp posibil.
Aceste scanere au capacitatea să detecteze articole periculoase cu o precizie mai mare față de cele 2D și, în același timp, să scurteze timpul necesar controlului de securitate și să le ofere pasagerilor o cale simplificată de a trece prin această etapă a călătoriei cu avionul.
Pe scurt, aceste sisteme sunt vârful de gamă la nivel de dotări în arhitectura de securitate a aeroporturilor civile. Și costă pe măsură.
Investiții uriașe puse pe pauză
În funcție de caracteristici, opțiuni și producător, prețul unui C3 EDSCB variază de la 300.000 la un milion de euro, iar într-un aeroport, în funcție de trafic, pot fi oriunde între două și câteva zeci.
Sunt folosite pe marile aeroporturi din Spania, Italia, Țările de Jos, Marea Britanie și Statele Unite.
În România, aeroportul Avram Iancu din Cluj Napoca a fost primul care și-a actualizat infrastructura cu echipamentele C3 EDSCB și a eliminat, în 2022, restricțiile pentru cantitatea de lichid în bagajul de mână, urmat de aeroportul din Timișoara, cel din Craiova și, mai recent, din Sibiu.
Acum, Comisia Europeană a apăsat butonul de pauză și a cerut tuturor aeroporturilor care au aceste dispozitive să revină la cerințele anterioare. Respectiv să accepte în bagajele de mână doar lichide/aerosoli/geluri în recipiente individuale de maximum 100ml, împachetate în pungă transparentă de 1l și să ceară scoaterea lor din valiză pentru inspectarea separată.
În documentul publicat la sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană transmite că a luat decizia de a reintroduce restricțiile „pe baza unor informații care indică faptul că performanța acestora (a echipamentelor, n.r.) nu corespundea standardului pentru care au fost aprobate”.
A oferit intervalul de o lună de la luarea deciziei până la punerea în aplicare, pentru a le permite autorităților aeroportuare vizate de aceste schimbări să facă ajustările necesare.
Vestea nu a fost primită prea bine, în condițiile în care achiziționarea și mentenanța acestor aparate sunt extrem de costisitoare.
Consiliul Internațional al Aeroporturilor (ACI), asociație globală care reprezintă interesele a aproape 2.000 de aeroporturi din întreaga lume, un sfert dintre ele în Europa, a declarat că securitatea zborurilor nu e un subiect negociabil și toți membrii săi care intră sub incidența revenirii la vechile standarde vor face acest lucru.
Aeroporturile din Uniunea Europeană care nu au achiziționat această aparatură de scanare 3D pentru bagajele de mână, cum este și Aeroportul Internațional Henri Coandă București, aplicau deja limita pentru lichide. Asta înseamnă că pasagerii care pleacă de pe Otopeni de la 1 septembrie încolo nu vor întâmpina nicio schimbare la controlul de securitate, spre deosebire de cei care se îmbarcă din alte aeroporturi din țară.
Rămân exceptate de la regula de 100ml, produsele pentru bebeluși, medicamentele și produsele pentru diete speciale. Pe site-ul SRI, instituție ai cărei angajați sunt cei care efectuează controlul de securitate pe aeroporturile civile din România, puteți consulta lista de restricții pentru bagajul de mână, dar și care sunt articolele interzise în avion.
