Potrivit titlurilor vehiculate în presă, dacă mănânci, zilnic, un ou la micul dejun, îți vei reduce riscul de accident vascular cerebral. Există adevăr în spatele acestei afirmații?
Potrivit bhf.org.uk, sunt argumente, dar nu tocmai concludente. G4Food prezintă în continuare ce spun cercetătorii.
Un studiu, publicat în Jurnalul Colegiului American de Nutriție, raportează că un consum de până la un ou pe zi nu a avut niciun efect vizibil asupra riscului de boală coronariană, dar a fost asociat cu o reducere cu 12% a riscului de accident vascular cerebral.
Descoperirile provin din revizuirea și analizarea studiilor din 1982 până în 2014, care au evaluat relațiile dintre consumul de ouă și boala coronariană (pe un total de 276.000 de persoane) și accidentul vascular cerebral (pe un total de 308.000 de persoane).
Să mănânci un ou pe zi este mai eficient decât două ouă pe săptămână?
Cercetătorii au descoperit că a mânca un ou pe zi, în comparație cu două ouă, sau mai puțin, pe săptămână, este un obicei ce a fost asociat cu o reducere cu 12% a riscului de accident vascular cerebral. Reducerile riscului au fost legate de cele mai frecvente două tipuri de accident vascular cerebral (ischemic și hemoragic), precum și de accidentul vascular cerebral letal.
Cu toate acestea, chiar și cercetătorii au spus că studiul evidențiază o conexiune, mai degrabă, decât cauză și efect, și sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege această legătură. „Este posibil ca cei care consumă ouă în mod regulat să adopte și alte obiceiuri alimentare și de stil de viață favorabile”, se arată în lucrarea de studiu.
Lucrarea de cercetare spune că, deși un singur ou mare conține aproximativ 186 mg de colesterol, ele conțin și proteine, acizi grași esențiali, antioxidanți, vitamine și minerale. Ele sunt un aliment bogat în nutrienți și ar trebui evaluate ca un întreg, mai degrabă decât să se concentreze doar pe un element, cum ar fi colesterolul, au spus cercetătorii.
Cercetarea s-a bazat, de asemenea, pe informații despre dieta și stilul de viață auto-raportate, care s-ar putea să nu fie întotdeauna exacte.
Cercetarea a fost finanțată parțial de Egg Nutrition Center, care face parte din American Egg Board, deși specialiștii susțin că „proiectarea, analiza, scrierea și interpretarea rezultatelor studiului au fost efectuate în mod independent de către autorii studiului”.
Un punct forte al cercetării a fost că se bazează pe un număr mare de oameni și se bazează pe studii care le-au ajustat în mare măsură datele pentru factori importanți, cum ar fi activitatea fizică, indicele de masă corporală și fumatul, care ar fi putut modifica rezultatele. Dar două dintre studii nu s-au ajustat pentru niciunul dintre acești factori, iar unul s-a ajustat doar pentru vârsta oamenilor, ceea ce face ca rezultatul să fie mai puțin fiabil.
Un nutritionist afirmă că un consum moderat de ouă nu crește riscul de boli de inimă
„Această analiză întărește cercetările anterioare conform cărora consumul moderat de ouă nu crește riscul de boli de inimă la persoanele sănătoase. Ele pot fi consumate ca parte a unei diete sănătoase” – Victoria Taylor, dietetician la British Heart Foundation
„Ouăle sunt un aliment hrănitor, dar trebuie să fii atent la felul în care sunt gătite ouăle și la provenința lor. De exemplu, ouăle poșate pe pâine prăjită din cereale integrale constituie o masă mult mai sănătoasă decât un ou prăjit tradițional. Faptul că ouăle vă pot reduce riscul de a avea un accident vascular cerebral este interesant, totuși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin această asociere”, a afirmat Taylor.
Presa internațională mediatizează ideea că un ou pe zi te ferește de AVC
Povestea a primit o acoperire larg răspândită în presă, publicații precum The Sun, The Mirror și Daily Mail, prezentând teoria potrivit căreia un ou pe zi te ferește de accident vascular cerebral (AVC).
The Sun a afirmat că „mâncatul unui ou pe zi” ține la distanță AVC – îți reduce riscul cu 12%. Acest lucru ar putea fi exagerarea concluziilor, deoarece cercetătorii au descoperit o asociere între cele două, nu o cauză și efect cunoscute.
De asemenea, nu a fost clar dacă oamenii de știință au analizat cercetările preexistente, mai degrabă decât să efectueze un nou studiu, sau că au analizat 14 proiecte de cercetare separate care au acoperit 30 de ani în total.
De exemplu, Telegraph a spus că „oamenii de știință au analizat cercetările efectuate pe parcursul a peste 30 de ani”. Acest lucru poate induce în eroare, deoarece se pare că au condus un proiect de cercetare de 30 de ani, când, de fapt, perioadele de urmărire au variat de la șase ani la 26 de ani.