Ungaria, Austria, Moldova, iar pe timpul verii Bulgaria și Turcia – acestea sunt destinațiile internaționale în care românii pot ajunge cu trenul, cu trenurile companiei de stat, CFR Călători.
Experiențe feroviare: pasagerii, obișnuiți să stea mult în tren
La finalul lunii aprilie, Diana și Mihai au decis că vor să facă o scurtă călătorie până în străinătate. Locuiesc la Cluj-Napoca și nu voiau să plece foarte departe de casă, așa că au decis să meargă la Budapesta. Alegerea a fost dictată și de faptul că știau că există o conexiune directă de cale ferată între cele două orașe.
Răul de mașină și spațiul de mișcare din vagon au fost alte motive care au făcut-o pe Diana să prefere o cursă cu trenul, în detrimentul uneia cu autocarul sau mașina, chiar dacă, pe calea ferată, călătoria ar fi durat în jur de 11 ore.
„Clar mi-ar fi plăcut să nu fac atât de mult până la destinație, dar cred că persoanele care călătoresc des cu trenul pe distanțe mari sunt obișnuite să petreacă jumătate de zi sau o zi pe drum”, spune Diana.
Ca să nu irosească o bună parte din zi, cuplul a considerat că trenul de noapte ar fi fost varianta cea mai bună opțiune: ar fi plecat din Cluj-Napoca în jurul orei 19:00 și ar fi ajuns la Budapesta la 05:00, în zorii zilei următoare.
Apoi, prețul biletelor i-a făcut pe cei doi să se gândească de două ori la tipul de vagon cu care urmau să călătorească. Ar fi preferat un vagon de dormit sau cușetă, unde s-ar fi putut odihni, dar prețul – între 210 și 243 de lei – era prea mare, așa că au plătit 158 de lei la clasa a II-A.
Cu planul în minte, Diana și Mihai s-au dus la gară. Odată ajunși acolo, au fost nevoiți să amâne excursia: calea ferată dintre Cluj-Napoca și Oradea e în lucru, iar singura variantă oferită la casa de bilete la acel moment a fost schimbarea trenului la Arad. În aceste condiții, spune Diana, ar fi pierdut mult timp.
„Am fi avut de mers aproape șase ore, apoi am fi schimbat și asta mi-ar fi dat un pic de nesiguranță și de neliniște. M-aș fi simțit condiționată ca trenul să ajungă la timp și să mă asigur că am suficient de mult timp să schimb. Schimbul s-ar fi făcut noaptea, deci nu am fi avut timp nici să dormim, nici să fim liniștiți”, spune Diana.
În schimb, Carina a experimentat deja mersul cu trenul între România și Ungaria, în 2021, când se afla la Budapesta și nu avea alte opțiuni de a se întoarce acasă, la Arad. Ea spune că experiența a fost una bună și că a ajuns la timp la destinație.
La fel ca în cazul celor doi tineri, Diana și Mihai, și Carina a considerat că prețul biletului a fost destul de mare, aproximativ 150 de lei; pentru ea, timpul petrecut în tren a fost suportabil.
„Eram obișnuită să merg mult cu trenul, făceam drumuri constante Arad-Cluj când eram studentă, care durau șase ore. În schimb, dacă aș fi fost o persoană care nu mergea adesea cu trenul pe distanțe mari, mi se părea mult”, spune ea.
Carina menționează că ar mai călători cu trenul la Budapesta, însă doar dacă ar fi nevoită să plece din Arad, oraș mai apropiat de capitala Ungariei.
„Dacă ar fi să mă duc de la București la Budapesta cu trenul… mai greu, că ar însemna că fac 12 ore până la Arad, plus încă patru ore până la Budapesta. 16 ore aș sta acolo țintuită.”
Așa că, din cauza timpului mult pe care l-ar petrece pe drum, s-ar gândi la alternative, chiar dacă ar fi ușor mai scumpe: „Aș intra să compar cum se poziționează prețul ăsta față de prețul avionului”.
Prețul biletelor între cele două capitale este între 249 și 729 de lei, în funcție de tipul de vagon, și durează 18 ore, în timp ce biletul de avion, rezervat cu zece zile înainte de călătorie, costă 779 de lei, timpul petrecut pe drum fiind de o oră și 50 de minute. Iar dacă biletul ar fi cumpărat mai din timp, suma începe să scadă.
Locomotivele și vagoanele care ies din țară, bune de înlocuit
Europa Liberă a analizat împreună cu Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, situația garniturilor care au România ca punct de plecare și sosire.
Deoarece trenurile care circulă dintr-o țară în alta sunt de lung parcurs, adică distanțele pe care le străbat sunt mai lungi decât cele de pe o rută internă, sunt necesare mai multe condiții, iar doi factori sunt cei mai importanți: materialul rulant și infrastructura. Iar România nu are nici una, nici alta, spune Ionuț Ciurea, care monitorizează dezvoltarea infrastructurii de aproape un deceniu.
În mare parte, trenurile internaționale circulă pe timp de noapte, tocmai din cauza distanțelor pe care le parcurg: pentru asta, înainte de toate, este nevoie de vagoane de dormit și vagoane cușetă.
„În tren, este mai eficient să dormi. Nu poți să dormi pe scaun. Poți, dar cine vrea asta? Atunci, îți trebuie un vagon care să aibă paturi. Că dorm câte două persoane în compartiment sau câte șase, contează mai puțin, dar măcar să fie curat și confortabil”, spune Ionuț Ciurea.
Citește mai departe AICI
