Afacerea ,,Yellowstone”  continuă. ,,Munţii Făgăraşului nu sînt de vânzare!”

•    ,,Munţii Făgăraşului nu sînt de vânzare!” spun propritarii de păduri din masivul Făgăraş 
•  Primarii din Ţara Făgăraşului şi composesoratele se opun înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului
•   O fundaţie cu capital străin se substituie statului român şi coordonează proiectul ,,Parcul Naţional Munţii Făgăraşului”  
•   Interfaţa dintre localnici şi magnaţii lumii o are un cetăţean german care are o afacere la Şinca Nouă şi fundaţia Conservation Carpathia 

Proprietarii de  păduri şi păşuni din Munţii Făgăraşului  vor să-şi apere proprietăţile, deşi acestea sunt garantate prin legea fundamentală. Dar cum în România legea se fentează şi nu se respectă în spiritul şi  litera ei, atunci cetăţenii  caută soluţii care să le asigure dreptul de proprietate pentru  pădurile şi terenurile agricole moştenite de la înaintaşi şi care, consideră ei, sunt ameninţate de magnaţi străini. Teama lor s-a dovedit a fi reală   la întâlnirea desfăşurată miercuri, 8 mai a.c., în sala de şedinţe a CJ Braşov organizată de fundaţia Conservation Carpathia cu scopul de a bifa încă o etapă premergăptoare înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului pe  proprietăţile oamenilor.  Deşi n-a fost promovată respectiva  dezbatere, au participat mulţi făgărăşeni, proprietari de păduri şi păşuni, dar şi reprezentanţi ai composesoratelor şi primari.  Având în vedere miza proiectului dezbătut,  întâlnirea a fost una cu scântei, când reprezentanţilor fundaţiei le-au fost cerute justificări  reale asupra  Memorandumului şi a Planului de management aferente  înfiinţării parcului naţional. ,,Nu vrem străini pe  proprietăţile noastre!, Nu ne vindem pădurile!” au fost  câteva dintre  afirmaţiile  făgărăşenilor.  Şi localnicii din judeţul Vâlcea  au avut  reacţii similare faţă de fundatia Conservation Carpathia la întâlnirea organizată în judeţul lor în data de 7 mai a.c. ,,Am participat la întâlnirea de la Vâlcea, a fost un mare scandal. Oamenii nu sunt de acord cu înfiinţarea parcului naţional. A fost un scandal mai mare decât la Braşov.  Au fost filmate ambele întâlniri şi le vom face publice. Şi la Piteşti au organizat o  întâlnire pe care să o  bifeze ca dezbatere public regional, dar nefiind anunţată, lumea n-a participat” a explicat Bogdan Todoran, de la Nostrasilva.  Despre înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului s-a vorbit încă din 2011, iar în 2016 Memorandumul întocmit de reprezentanţii fundaţiilor implicate în acest proiect a fost asumat de Guvernul României.  Atunci ca şi azi, reacţia proprietarilor de păduri şi păşuni a fost aceeaşi.

Florin Ioani, preşedintele Asociaţiei ,,Ţara Făgăraşului”: ,,Cerem anularea Memorandumului” 

,,Întîlnirea din sediul CJ Braşov pe tema înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului a fost una foarte tensionată. Sub pretextul prezentării unui proiect al acestor fundaţii de 4 milioane de euro prin care s-ar proteja specii de animale, castor, şi plantării de afini sau alţi puieţi s-a vrut bifarea unor acţiuni cuprinse în calendarul premergător  înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. În 2016 s-a vorbit de Memorandum, dar acesta are în completare Planul de management întins pe vreo 800 de pagini asumat de Guvernul României de la acea vreme. Aceste fundaţii, nici nu le ştim numărul, spun că au făcut un studiu care concluziona necesitatea înfiinţării acestui parc.  Cum este posibil, aşa cum au susţinut şi proprietarii de păduri şi păşuni din Ţara Făgăraşului, să vii pe proprietatea mea şi să faci studii fără să mă întrebi şi apoi să iei şi decizii. Ca şi cum ai veni la mine în curte şi îmi impui să-ţi respect regulile pe care le vrei tu. Oamenii au fost foarte revoltaţi şi vehemenţi în blocarea demersurilor acestor fundaţii străine.  Revenind la calendarul proiectului respectiv, fundaţiile au obţinut acordul Academiei Române la finele anului 2018,iar acum au nevoie de aceste dezbateri judeţene pentru a respecta legislaţia. Au fost organizate la  Vâlcea, Argeş, Braşov şi va urma Sibiul. Vor urma şi dezbateri locale pentru a se îndeplini acel calendar stipulat în Planul de 800 de pagini. În primul rând oamenii sunt nemulţumiţi  pentru că studiul de impact s-a făcut fără să fie consultaţi proprietarii. Apoi, întrebarea noastră este cine a făcut Memorandumul care a fost asumat de Guvernul României deşi a fost realizat de un ONG. Cum este posibil?  Dacă sunt ONG-uri, fundaţii de binefacere, de ce au cumpărat terenuri? Ştim că au devenit proprietari pe mai mult de 20.000 de hectare de pădure în masivul Făgăraş. Mai vorbim aici şi de resursele minerale, despre care aceste fundaţii nici nu amintesc public.  Ne spun că au achiziţionat terenurile, pădure şi păşuni, pentru a le împăduri, proteja, ca ulterior să le predea statului. Sunt doar vorbe nesusţinute prin documente. Mai mult, vin şi ne impun, prin planul de management, o serie de restricţii. Mă refer la una dintre ele, administrarea parcului să cadă în sarcina unei asociaţii. Considerăm că acest parc trebuie administrat de instituţiile statului român şi nu de o fundaţie. În plus de ce avem nevoie de încă un parc naţional în Munţii Făgăraşului, dacă avem deja sit-ul Natura 2000?  Noi, proprietarii de păduri şi păşuni din teritoriul vizat de acest parc, ne opunem şi cerem anularea Memorandumului asumat de Guvern în 2016. Am semnat memorii toţi primarii şi toate asociaţiile , composesoratele pe care le vom depune la Guvern şi vom cere anularea Memorandumului” a spus Florin Ioani.

Av. Doina Moga, fondator al Asociaţiei Munţii Făgăraşului: ,,Vom continua acţiunile pentru a anula Memorandumul”

,,Am aflat  despre întîlnirea de la Braşov, deşi nu am fost invitaţi, dar ne-am mobilizat şi am participat în număr mare, reprezentanţii de composesorate, asociaţii şi primarii din Ţara Făgăraşului. Respingem categoric proiectul fundaţiei    Conservation Carpathia şi înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. Întâlnirea de la Braşov organizată de această fundaţie a fost un eşec, ne-am impus. Vom continua însă acţiunile  pentru a bloca şi anula Memorandumul asumat de Guvern în 2016. Toate composesoratele din Ţara Făgăraşului, peste 60, vor face parte din Asociaţia Munţii Făgăraş, Uniunea Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din Ţara Făgăraşului, care  se va înfiinţa juridic în această perioadă. Şi la Vâlcea întâlnirea organizată în 7 mai 2019 de Carpathia a fost un eşec, oamenii şi-au impus punctul de vedere” a explicat  av. Doina Moga, fondator al asociaţiei  composesoratelor din Ţara Făgăraşului.

CJ Braşov  nu a organizat întâlnirea

Preşedintele CJ Braşov a fost prezent la întâlnirea organizată de Carpathia, dar a susţinut că forul judeţean nu a fost organizator aşa cum a lăsat să se întrevată fundaţia . Oricare ar fi declaraţia  preşedintelui CJ Braşov,  o funcţionară din cadrul acestui for  strângea semnăturile participanţilor pe un tabel de prezenţă care avea ca antet Fundaţia Conservation Carpathia. ,,Această iniţiativă nu a aparţinut Consiliului Judeţean Braşov. Am venit ca şi ceilalţi colegi primari ca invitat. Mi-am exprimat un punct de vedere referitor la acest lucru ţinând cont de faptul că, dacă astăzi Masivul Făgăraş se află în situaţia în care există foarte multă biodiversitate, a existat o strategie durabilă şi s-a ajuns la a avea această şansă ca acest masiv să devină parc naţional; consider că este rezultatul muncii proprietarilor, celor care au locuit în zona respectivă, tocmai datorită faptului că, fără a avea cine ştie ce cunoştinţe ştiinţifice, au făcut acest lucru, iar azi ne putem bucura că în Masivul Făgăraş putem avea foarte multe exemplare ca faună şi ca floră. Şi toate aceste lucruri s-au datorat administraţiei zonei respective, primăriilor, composesoratelor,  iar tot ceea ce se va dori pe viitor ar trebui să ţină cont de opinia oamenilor, de faptul că şi ei sunt la fel de interesaţi ca zona respectivă şi pe viitor să rămână la fel”, a afirmat Adrian Veştea, preşedintele CJ Braşov.

Bogdan Todoran, preşedintele NostraSilva: ,,Este un proiect propus de miliardari străini”

Un opozant al proiectului este  ,,NostraSilva”,  Federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România. Preşedintele federaţiei, Bogdan Todoran, participă la toate întâlnirile care se organizează  pe această temă, susţinând interesele proprietarilor. Opoziţia sa a dus la procese în instanţă promovate de reprezentanţii acestor fundaţii, unele dintre ele fiind în curs de desfăşurare, iar în altele  instanţa dând dreptate  federaţiei NostraSilva. ,,Comunităţile locale din raza acestui experiment social care se încearcă,  mă refer la înfiinţarea parcului naţional munţii Făgăraş, se opun acestei iniţiative întrucât ar afecta un mod de viaţă tradiţional. În această zonă montană, pe versantul nordic sau sudic, oamenii locului trăiesc dintr-o activitate ancestrală, tradiţională, de oierit, creşterea vitelor, utilizarea resurselor locale pentru încălzit, pentru construcţie. Or, proiectul pe care îl propun aceşti miliardari străini, toţi cetăţeni străini, este de a crea aici o zonă de sălbăticie absolută în care omul să nu mai intervină şi să nu mai facă parte din acest areal, să se dezvolte animalele sălbatice. O comunitate locală care nu are posibilitatea de a-şi asigura un nivel de subzistenţă prin agricultura de familie, creşterea animalelor ce alternativă are decât să îngroaşe numărul românilor care pleacă în străinătate? Prezenţa noastră la aceste întâlniri incomodează  aceste fundaţii care vor să ne interzică accesul. S-a filmat atât întâlnirea de la Vâlcea, dar şi cea de la Braşov, înregistrări pe care le vo face publice”, a afirmat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele ,,NostraSilva” Federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România, prezent la Braşov.

Primarul din Şinca Nouă acuză

Primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, a  deschis seria acuzaţiilor la adresa fundaţiei Carpathia la întâlnirea de la Braşov. ,,Dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile. Asta a încercat odată şi Ceauşescu, să radă satele din munţii Făgăraş sau să le taie apa, că, dacă ar mai fi partizani, să nu aibă logistica necesară.  Dacă acest parc s-ar face acum, oamenii din zonă nu ar mai avea nici lemn de foc, nici unde să meargă la cules de ciuperci, nici unde să meargă la plimbare”, a spus printre altele primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş.

Mariana Şandru,   proprietar de păduri din Viştea: ,,Fundaţia caută breşe în statulul composesoratelor pentru a cumpăra mai mult teren”  

,,L a întâlnirea de la Braşov, oamenii au fost agitaţi şi nu au dorit să asculte prezentarea. În judeţul Braşov sunt 35 de composesorate de pădure care deţin fond forestier în Munţii Făgăraş, dar la discuţii au fost invitate şase. Doamna de la Carpathia a spus că vine din Austria, unde mediul natural a fost afectat de activităţile umane şi că vine să ne ajute. Ştim să ne organizăm şi singuri. Cele 35 de composesorate s-au reunit într-o asociaţie. Sper să ne unim în viitor şi cu obştile din Argeş şi din Vâlcea. Chiar dacă nu au fost invitaţi, ei au venit şi ne-au împărtăşit din experienţa lor privind acţiunile în instanţă împotriva Fundaţiei Carpathia. Domnii de la această fundaţie ne-au minţit, spunând că în parcul naţional se poate păşuna.  L-am sunat pe primarul de la Cozia şi l-am întrebat. Nimeni nu poate păşuna în terenul cumpărat de fundaţie. Noi o să cerem Guvernului o lege prin care să se pună la punct vânzarea de terenuri către cetăţeni străini. Cei de la fundaţie caută breşele în statutele composesoratelor, pentru a putea cumpăra şi mai mult. Nu cred că este o soluţie pentru munţii noştri. Unele composesorate sunt din anii 1700, iar oamenii au ştiut să păstreze pădurile virgine. Avem şi noi în plan să deschidem acţiuni în instanţă” a susţinut Mariana Şandru, proprietar de pădure din Vişteade Jos. 

Aurel Vorovencea, proprietar din Argeş: ,,Interesul lor este exploatarea de metale preţioase şi de minerale din munţi”

Şi proprietarii de teren din judeţul Argeş se opun proiectului. ,,Nu suntem nişte sclavi în ţara noastră şi ştim să ne protejăm şi pădurile, şi munţii, şi păşunile şi vrem să trăim aici ca proprietari. Am lucrat şi eu la Garda Forestieră şi cunosc foarte bine legislaţia şi nu vrem să fim asupriţi. Au păcălit oamenii să-şi vândă pământurile, au luat fond de vânătoare şi vin şi aterizează cu elicopterul pe munţi ca să vâneze capre negre. Interesul lor este exploatarea de metale preţioase din zonă, pentru că, în regimul comunist, s-au făcut prospecţiuni în toată zona de nord a judeţului Argeş, acolo sunt rezerve de minerale preţioase şi ei au pus mâna pe aceste hărţi şi fac pe dracu în patru să cumpere teren unde sunt aceste rezerve”, a afirmat Aurel Vorovencea, proprietar de pădure în zona Rucăr, judeţul Argeş.

Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor: ,,Dreptul de proprietate e  sfânt şi respectat de legile din România, nu se negociază”

Primarii şi reprezentanţii composesoratelor din Ţara Făgăraşului au prezentat subiectul  înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş    ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, care a fost prezent la Braşov, săptămâna trecută.  „Conform Constituţiei, dreptul de proprietate este unul care nu se negociază, este sfânt şi respectat de legile din România. În acele zone în care acel ONG doreşte să facă acel Yellowstone de România, practic, avem aşezări umane, activitate umană, avem proprietari deţinători de suprafeţe de fond forestier, persoane fizice şi persoane juridice. Nimeni în România nu îşi va permite să facă renaţionalizarea vreunui teren, fie el teren forestier, pentru că proprietatea este sfântă în România. Respectăm acele întâlniri, discuţii, pe care acel ONG le face, dar nici într-un caz nu se va putea lua pădurea fond forestier de la un proprietar să revină în administrarea acelui ONG fără ca acel proprietar să fie de acord, să-şi dorească acest lucru. Noi, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Romsilva, în nici un caz nu vom face aceste demersuri. Suntem datori să respectăm legea în România”, a declarat Deneş.  Acesta a subliniat, făcând referire la memorandum-ul semnat în 2016 de fostul ministru al Mediului, Cristina Paşca-Palmer, că nicio autoritate publică, nici Ministerul Pădurilor nu poate să intervină, să spună acelor proprietari că, de mâine, suprafaţa  lor de pădure trebuie să fie în parcul naţional. ,,Este important să avem şi să păstrăm acele păduri care intră în categoria pădurilor virgine şi cvasivirgine. Conform  studiului PINMATRA, realizat de Societatea Regală Olandeză,  România are 230.000 de hectare de păduri virgine.  Am solicitat, ca un ardelean aşezat, studiul, pentru că trebuia să-l semnez, să mi-l asum. Am solicitat în primul rând, direcţiei de specialitate a ministerului, am primit răspunsul că nu deţinem un astfel de studiu, am întrebat cine ar putea să-l deţină şi mi s-a transmis că există probabilitatea ca Ministerul Mediului, Comisia de Analiză Tehnică, Romsilva, şi am primit răspuns de la toate cele trei instituţii că nu există un astfel de studiu care, m-am interesat şi m-am documentat, a costat 7 milioane de euro. Cu alte cuvinte, acel studiu PINMATRA nu-l deţine nicio instituţie din România. Drept urmare, am dispus ca niciun document emis de MAP să nu mai facă referire la acest studiu”, a menţionat Deneş. Conform acestuia, toamna trecută a fost realizat un parteneriat cu WWF, care, împreună cu gărzile forestiere, identifică acele suprafeţe de păduri din România din această categorie. „Până acum, avem un catalog al acestora,  avem în jur de 23.000 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine şi urmează, în continuare să completăm, să adaugăm următoarele suprafeţe astfel încât lucrurile să le clarificăm şi din acest punct de vedere. Aşa trebuie făcută o analiză aşezată, temeinică, ştiinţifică, nu că cineva doreşte să spună că, în România, avem mai multă sau mai puţină suprafaţă de păduri care intră în această categorie şi se mai şi încasează nişte sume pe aceste studii”, a afirmat ministrul Apelor şi Pădurilor.

 Ce spune Barbara Promberger de la Carpathia

Pentru că dezbaterile organizate de Carpathia au eşuat, reprezentanţii fundaţiei au schimbat strategia. ,,Proprietarii de teren sunt foarte speriaţi că fundaţia noastră vine asupra dreptului de proprietate, încalcă legea sau vrea să facă ceva împotriva comunităţilor. Pentru noi asta înseamnă că este foarte mult de lucru cu persoanele, să înţeleagă care sunt scopurile adevărate ale fundaţiei şi că lucrăm, de fapt, pentru, şi nu împotriva comunităţilor. Suntem conştienţi că nu putem să-i convingem numai cu cuvinte şi strategia noastră este să lucrăm acolo unde avem deja proprietate, unde lucrăm deja cu comunităţi locale şi, încet, să includem şi alţi proprietari care sunt mai interesaţi şi mai deschişi şi cred că, în timp, o să vedem rezultate”, a spus  Barbara Promberger, director executiv al fundaţiei Conservation Carpathia.  Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca Nouă a contrazis-o, spunând că la Şinca această fundaţie n-a ajutat în niciun fel comunitatea locală. Erika Stanciu, fost secretar de stat şi reprezentant al altei fundaţii, ProPark, a  moderat întâlnirea de la Braşov.

Rezoluţia de la Şercăiţa, din 2016 

Comunităţile locale din Ţara Făgăraşului cu vechile limite Turnu Roşu-Perşani din judeţele Sibiu şi Braşov nu vor un Parc Naţional Munţii Făgăraşului. Pentru a se face auziţi, proprietarii de păduri, păşuni alpine şi terenuri agricole în Ţara Făgăraşului s-au întrunit în ziua de 23 noiembrie 2016, la Şercăiţa, pentru a dezbate şi a lua o decizie în privinţa înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. S-au pus pe masă argumente economice, sociale şi spirituale, temeri, orgolii şi sentimente care să anihileze o decizie transpusă într-un ,,Memorandum” însuşită şi parafată de  Guvrnul  României de la acea vreme. Participanţii la dezbateri au adoptat o rezoluţie în patru puncte pe care au numit-o ,,rezoluţia de la Şercăiţa”. Pricipala lor solicitare s-a referit la ,,Solicităm Guvernului României anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş”.  Au semnat rezoluţia 35 de composesorate, comune politice şi asociaţii, 12 primării locale, Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România- Nostra Silva.   Municipiul Făgăraş n-a semnat rezoluţia  deşi, spun primarii făgărăşeni, ar trebui să fie în consens cu Ţara Făgăraşului. În paralel, comunităţile de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş (Argeş, Vâlcea) au formulat o rezoluţie similară.

Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive

Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt doar promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat în 2016, într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Documentul a ajuns pe masa forurilor locale abia după o lună. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase.

Un pic de istorie

Lectura paginilor Memorandumului te duce cu gândul la promisiunile deşarte ale oamenilor politici interesaţi de buzunarul propriu şi nicidecum de interesul unei zone importante a ţării. Iar dacă studiezi conţinutul documentului îţi crează starea de teamă asupra viitorului patrimoniului Ţării Făgăraşului ca de altfel al României pe întregul ei. Cuvinte precum ,,oportunitate”, ,,conservare”, ,,protejare”, ,,rezervă”, ,,resurse”, ,,destinaţii turistice”, ,,ecoturism”, ,,tradiţii”, ,,meşteşuguri”, .,,locuri noi de muncă”, etc, sunt aruncate în fraze dezlânate, slab documentate, dar cu scopul de a amăgi oamenii locului, care deşi sunt stăpâni pe glie, din cauza sărăciei la care au fost aduşi nu mai pot răzbate dincolo de vicleşugul acestor cuvinte cheie. Nu trebuie să le mai aducem aminte acestor oameni că vreme de ani şi ani aceleaşi cuvinte le-au fost aruncate în faţă, iar la capătul vremurilor şi-au dat seama că n-au fost decât amăgiri şi minciuni. Totuşi redau pe scurt o istorie reală a pămînturilor din Ţara Făgăraşului, versantul nordic al Munţilor Făgăraş, râvnit azi de iniţiatorii proiectul de faţă. Cu multe economii şi cu mari sacrificii, oamenii din Ţara Făgăraşului au cumpărat de la grofi suprafeţe de teren, păşuni, arabil, păduri, gol alpin. Pentru a face faţă plăţilor s-au asociat în composesorate, comune politice şi chiar asociaţiuni mândrindu-se că şi-au readus în proprietate averea străbunilor. Dar nu s-au bucurat prea mult că regimul comunist le-a confiscat tot, iar vreme de 50 de ani au trudit din nou pentru alţii. Chiar dacă ,,alţii” erau semeni de-ai lor, dar dintre aceia care n-au preţuit niciodată proprietatea şi bunul naţional. După 1990 lucrurile păreau că revin la normal, iar proprietatea consfinţită prin legea fundamentată a ţării revine la adevăraţii moştenitori. Legislaţia însă a fost astfel făcută ca proprietatea să fie din nou batjocura unora în defavoarea altora. Cei care n-au avut pământ şi proprietăţi au ajuns să deţină suprafeţe impresionante, iar cei care erau moştenitori de drept n-au primit nimic. Şi-au dat concursul guvernanţi, primari, şefi de la judeţ, şefi de la instituţii publice care au aplicat legile funciare doar în interesul lor. A apărut astfel o mafie a retrocedărilor care şi-a întins tentaculele la toate nivelurile, de la cel mai mic cătun până în Parlament. Nimeni n-a făcut nimic să oprească aceste ilegalităţi. Oamenii de bună credinţă şi-au căutat dreptatea în instanţele judecătoreşti fără măcar să bănuiască şi să creadă că magistraţii sunt îmbrăcaţi în haina minciunii şi aserviţi acestei mafii. Retrocedările au atins un nivel de neconceput. Satul Nadăş este un exemplu clar: retrocedat în întregime unor falşi moştenitori care taie şi spânzură în faţa sătenilor ce convieţuiesc acolo de sute de ani. Astfel de ,,moştenitori” defrişează pădurile prin tăieri ilegale, lemnul vânzându-l la firme străine, îşi însuşesc subvenţiile agricole în timp ce fermierii n-au bani să-şi hrănească animalele sau să-şi întreţină păşunile. Pe fondul acestei imagini şi pe motivul protejării pădurilor virgine din România, au apărut străinii care cumpără în veselie terenuri fără ca nimeni, nici măcar legea, să-i oprească. S-a ajuns la o Românie vândută la străini, fie ei germani, austrieci, spanioli, olandezi, evrei sau alte naţii. Nu mai puţin de 35% din pămânurile României sunt înstrăinate, a avertizat  chiar preşedintele ţării.

Acţiuni cu rol determinant

• Dacă ne întoarcem în timp cu un deceniu, o familie de germani se stabilea la Şinca Nouă. Oameni primitori şincanii, le-au oferit găzduire, dialog şi informaţii. Nemţii plecaseră de la Zărneşti unde au locuit vreo 10 ani, timp în care au cumpărat, la greu, terenuri, în masivul Piatra Craiului. La Şinca Nouă au aplicat aceeaşi strategie, cu vorbă mieroasă i-au convins pe şincani de bunele lor intenţii şi au achiziţionat şi aici terenuri. În vara lui 2016, elicopterul în care se afla ministrul Mediului Cristiana Paşca Palmer a survolat Munţii Făgăraşului. De bună seamă şi-a luat şi presa cu ea. Zile în şir s-a bătut monedă în presa centrală pe acţiunea ministrului care critica tăierile de păduri. La puţin timp, au descins în Ţara Făgăraşului peste 300 de mascaţi, elicoptere, jandarmi, poliţişti, care au afişat în faţa localnicilor un teatru de proporţii. S-au făcut reţineri, s-au confiscat lemnele tăiate, s-a băgat groaza în ocoalele silvice de stat şi private şi în firmele de exploatare forestieră. N-a ţinut nicio săptămână că totul a revenit la normal. Nimeni n-a fost sancţionat, arestat, tăierile de buşteni continuă, tirurile încărcate pleacă din zonă spre destinaţii bine cunoscute.   Zi, noapte, pleacă tirurile încărcate cu buşteni tăiaţi din pădurile din Munţii Făgăraşului şi din dealurile depresionare. Dar mascaţii, fostul ministrul Palmer, Garda Forestieră, nu văd şi nu aud. Un inspector al Gărzii forestiere Braşov a ţinut să explice însă situaţia: ,,Nu există tăieri ilegale. Este o legendă ceea ce spuneţi”. Cuantificând în bani, afacerea se ridică la milioane de euro. Tot în 2016 s-a difuzat în media un frumos reportaj despre pădurile României care a reuşit să îndrepte atenţia bogătanilor lumii spre ţara noastră. Dar nu oricum ci cu banii destinaţi achiziţiei de terenuri şi păduri.

  Ce spune Memorandumul?
  La începutul lunii septembrie 2016, după forfota descrisă mai sus, a apărut Memorandumul pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului tocmai pentru ,,a proteja şi conserva” patrimoniul din masivul Făgăraş. A impresionat o astfel de decizie după teatrul afişat intenţionat în faţa norodului prin intermediul mass mediei. Conţinutul Memorandumului trebuia însă să fie adus în atenţia publicului, mai ales al celui direct afectat, tot prin mas media. Dar n-a fost aşa. Abia după ce a intrat în procedura avizărilor şi s-au obţinut parafele, acesta a fost prezentat public.
  Se vorbeşte de atragerea a 500 milioane de vizitatori din ţări europene care să se relaxeze în masivul Făgăraş dacă acesta va fi declarat parc naţional prin bogăţia elementelor naturale unice. Şi dacă nu ar fi parc naţional, pe aceste milioane de vizitatori ce le opreşte să vină pe meleagurile carpatine sau ce-i opreşte pe guvernanţi să promovreze masivul Făgăraş?   Lăsând la o parte faptul că denumirea parcului este diferită în acest memorandum, se menţionează că ,,prin înfiinţarea Pracului Naţional Făgăraş comunităţile din jurul munţilor au şansa unică de a apare pe harta internaţională a turismului”. În caz contrar nu se află pe această hartă?

•   Iniţiatorii, grupul de străini, care susţin că au intenţii doar de protejare şi conservare, şi nu de profit, ce-i opreşte să promoveze masivul Făgăraş  chiar dacă nu este parc naţional?
•   ,,Afaceri verzi” este un alt argument adus în faţa comunităţilor locale care să valorifice potenţialul natural al zonei.
•   Memorandumul vrea să sensibilizeze comunităţile locale prin ,,mândria de a locui în cel mai mare parc naţional din Europa”.
•   Se menţionează ,,rezervor de apă curată cu debit constant pentru milioanele de locuitori inclusiv rezervă pentru Bucureşti”. Este o aluzie la vechiul proiect ceauşit de captare a apei din râurile montane şi trecerea lor peste munţi spre capitală ceea ce înseamnă că vechiul proiect se vrea a fi implementat. Reamintim că după 1990 făgărăşenii s-au împotrivit vehement la acest proiect, caz în care a fost blocat.
•   Sunt lăudate şi habitatele naturale, unice în lume, cel mai mare bazin forestier al ţării, ce acoperă 30.000 ha considerat o ,,bogăţie naţională inestimabilă”.
•  Parcul naţional Munţii Făgăraşului va afecta patru judeţe (Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea) şi 30 unităţi administrative teritoriale cu 128 de localităţi şi 73.000 de locuitori. 60% din terenuri aparţin domeniului public al statului, domeniul privat al statului şi domeniul public al primăriilor, 40% proprietate privată (persoane fizice şi juridice), 0,5% proprietate necunoscută.
•   Documentul scoate în evidenţă nivelul de trai al locuitorilor din zonă, marşând pe sărăcia instalată aici.
•  Potrivit proiectului, în zonele de conservare specială e exclusă orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. În zonă se pot desfăşura activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, turism ecologic, etc.
•  O altă prevedere a proiectului se referă la utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi cu efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială.
•  Deţinătorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specială, sînt obligaţi „să nu depăşească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretului în tipurile funcţionale”.

Parcul Naţional Munţii Făgăraş se vrea funcţional până în 2020

 În cursul lunii octombrie 2016, Ministerul Mediului a lansat o ofertă pentru mediul privat (ONG) care să sprijine constituirea parcului naţional. O asemenea ofertă n-a ajuns şi în Ţara Făgăraşului. Abia în luna noiembrie (termenul stabilit de Minister era deja depăşit) făgărăşenii au aflat despre proiectul ministerului. Cel mai târziu în 2017, Ministerul voia să stabilească suprafaţa ariei protejate şi forma juridică a terenurilor. În acest sens obliga consiliile locale, judeţene, municipale, orăşeneşti să emită hotărîri de consiliu cu suprafeţele ce intră în parcul naţional. Abia apoi să fie  înştiinţaţi proprietarii de drept ai terenurilor afectaţi de acest parc naţional. Toate aceste procedure trebuiau îndeplinite, conform calendarului, pînă în 2018, când se putea spune că Parcul Naţional Munţii Făgăraş va fi înfiinţat. Se va crea o structură de administraţie a parcului din care vor face parte organizaţii de mediu reprezentanţi ai comunităţii locale, etc. Aşa cum se stipula în Memorandum, se elabora un plan de management cu obiective, activităţi  ce se pot desfăşura pe teritoriul parcului, activităţi restricţionate pe teritoriul ariei naturale protejate. Planul  contrazice un argument din Memorandum, cel de la punctul I. A. 5. care stipulează faptul că ,,parcul naţional nu va impune niciun fel de restrucţii asupra terenurilor intravilane”. Calendarul  proiectului mai prevedea ca până în anul 2020, Parcul Naţional Munţii Făgăraş trebuie să fie oficial funcţionabil.

Cine este Conservation Carpathia?

Proiectul Parc Naţional Munţii Făgăraşului aparţine de fapt Fundaţiei Conservation Carpathia,aşa cum  explică Nostra Silva şi presa central (Puterea.ro). ,,La sfârşitul anului 2009, prin încheierea nr. 16/AS din 2 decembrie, Judecătoria Zărneşti acordă personalitate juridică Fundaţiei Conservation Carpathia. Membrii fondatori au fost:
– Johann Georg Wyss – cetăţean elveţian, născut la 19.09.1935. Are o avere estimată de revista Forbes la 6,1 miliarde de dolari. În anul 2016 este plasat de Forbes pe locul 196 între cei mai bogaţi oameni din lume. Este pe locul 4 în topul celor mai bogaţi elveţieni.
– Hedy Wiss – cetăţean elveţian, sora lui Johann Georg Wyss, născută la 17.10.1940;
– Douglas Rainsford Tompkins – cetăţean american (20.03.1943-2015), fondatorul brandurilor de îmbrăcăminte The North Face şi Esprit;
– Kristine McDivitt Tompkins – cetăţean american, născut la 30.06.1950, soţia lui Douglas Rainsford Tompkins;
– Markus Friedrich Jebsen – cetăţean danez, domiciliat în Hong Kong, născut la 09.1962, director general al grupului Jebsen & co;
– Paul Alexander Lister – cetăţean britanic, născut la 5.09.1962, fondatorul The European Nature Trust (TENT), moştenitorul unui imperiu al mobilei, Mulland Furniture Industries (MFI), vândut în anii 2000. A finanţat documentarul “Wild Carpathia”;
– Toby Nigel Bertram Aykroyd – cetăţean britanic, născut la 11.1955, coordonator la Wilderness Foundation;
– Peter John Bennett – cetăţean britanic, născut la 08.1954, fondator al fundaţiei Rainforest Concern;
– Manfred Johann Hell – cetăţean german, născut la 08.1956, co-fondator al brandului de echipament outdoor Jack Wolfskin;
– Horaţiu Hanganu – cetăţean român, născut la 06.1977, expus ulterior de emisiunea „În premieră” ca intermediar pentru retrocedări;
– Barbara Promberger Furpass – cetăţean austriac, născută la 10.04.1974;
– Cristoph Franz Johannes Promberger – cetăţean german, născut la 06.1965.
Scopul principal al fundaţiei Conservation Carpathia, conform statutului,  a fost să creeze un nou Parc Naţional (rezervaţie naturală) în Carpaţii de Sud ai României prin folosirea de fonduri publice şi private. Obiectivele fundaţiei: să cumpere păşuni, păduri, să administreze flora şi fauna sălbatică, să dobândească dreptul de extracţie a mineralelor, transmiterea către Statul Român a unor proprietăţi imobiliare, în funcţie de manifestarea de voinţă a membrilor consiliului director, în momentul în care membrii consiliului director vor considera că sunt îndeplinite.

Resursele din subteran

Bătrînii locului sînt cei care mai vorbesc, astăzi, de bogăţiile ascunse în subteranul Munţilor Făgăraş. Şi sunt mândri când spun că importante zăcăminte de aur, argint şi uraniu se găsesc sub Carpaţii noştri, iar în urmă cu mulţi ani au fost scoase la suprafaţă. ,,Bunicii noştri spuneau că erau mine în munte şi lucrau în subteran. În Munţii Mărgineniului se mai văd şi azi gurile tunelurilor de atunci, dar sunt astupate. Pe Valea Sebeşului , pe partea stângă, se văd aceste intrări în vechile mine” a spus Stelian Boac din Mărgineni. Av. Doina Moga îşi aminteşte că în regimul comunist un unchi al ei străbătea Valea Sebeşului în fiecare vară. ,,Unchiul meu era avocat şi lucra la Bucureşti. Ionel Rânea se numea şi era avocatul Ministerului Minelor. În fiecare vară venea acasă şi urca la munte. Seara venea acasă şi scria rapoarte pe care le ducea la Minister. Pe vremea lui Ceauşeşcu s-au făcut studii geologice în munte. Nu se mai ştie nimic de ele” a spus av. Doina Moga. Şi pe Valea Viştişoarei se văd urmele unor tuneluri care duc în subteranul munţilor. ,,Eram copil şi mergeam cu oile familiei pe Valea Viştişoarei. Am dat de astfel de tuneluri şi am intrat în ele. N-am înaintat prea mult, probabil de teamă, erau întunecoase şi noi eram mici. Erau destul de lungi” îşi aminteşte Gheorghe Sucaciu, primarul Făgăraşului. Localnicii vorbesc cu convingere despre minele de uraniu, aur şi argint şi pun lucrările executate în masiv înainte de decembrie 1989 pe seama acestor bogăţii. ,,Cred că proiectul de aducţiune al apei şi transferul acesteia pe versantul sudic pînă la Bucureşti nu avea doar acest scop. Bănuim şi astăzi ca şi atunci că şi zăcămintele de uraniu şi aur erau în vizorul conducerii ţării de atunci” afirmă localnicii. Aceste zăcăminte valoroase completează, spun oamenii locului, bogăţiile de suprafaţă, pădurile şi fondul cinegetic, unice în Europa. Tocmai pentru acestea, localnicii resping categoric proiectul de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraşului.

Proprietăţi de la 1882

Cînd s-au făcut hărţile cadastrale şi cărţile funduare în anul 1872, terenul comunei Ucea de Sus măsura 1739 jugăre şi 622 stj. reprezentând arabil, grădini, făneţe şi căi. Era cuprinsă aici şi moşia grofului rămasă după ştergerea iobăgiei şi care provenea de la baronul Iosif  Bruckenthal, soţul Mariei Terezia. Este vorba despre fânaţele numite ,,Margini” de 111 jugăre şi 60 stj, pădurea ,,Branişte” de 216 jugăre şi 60 stj, ,,Heiul domnesc”, o moară, toate înscrise în CF nr. 682. Fosta moşie a baronului a fost trecută apoi pe numele statului unguresc ca avere erarială (nobilă). În anul 1882 terenurile numite ,,Branişte” şi ,,Margini” totalizînd 327 jugăre şi 120 stj. au ajuns, deloc uşor, în mâinile oamenilor din sat care şi-au dorit să le aibă în proprietate. Conform volumului ,,Fragmente istorice” semnat de I. Puşcariu un avocat din Făgăraş, Benedek Gyula, şi soţia sa, Roza, deţineau în hotarul Făgăraşului ,,un pârtac de pământ de o întindere asemănătoare Marginilor pe care vroiau s-o vândă fiind strâmtoraţi de parale fără însă a găsi cumpărător cu preţul dorit. Cunoscând dorinţa ucenilor de a ajunge stăpâni pe Margini şi Branişte, au învârtit treburile cu Erariul care avea pământ lângă moşia lui la Făgăraş, aşa fel, ca să facă un ,,contract de schimb” prin care locuitorii comunei Ucea de Sus să-i cumpere pământul lui dela Făgăraş pentru stat şi statul în schimb să cedeze sătenilor Marginile şi Braniştea, împreună cu Heiul domnesc cu dreptul de crâşmărit şi moara din sat. Târguielile au ajuns la bun rezultat, aşa că în anul 1882, luna septembrie, s-a şi încheiat de notarul public Zagoni Gabor contractul cu preţul de cumpărare 13.800 florini valută austriacă pe care un număr de 180 de cumpărători locuitori ai comunei l-au şi primit şi întărit, obligându-se a plăti preţul cumpărării astfel: 3800 florini de la data încheierii contractului: până la 1 ianuarie anul viitor, iar restul de 10.000 florini v.a. să-l achite în decurs de 10 ani, împreună cu interesele (n.r. dobînzi) de 8%. Aşa au ajuns 180 de cumpărători stăpâni pe Margini şi Branişte. Mulţi săteni de groaza sumei mari n-au voit să ia parte la cumpărare”. În faţa notarului public regesc al judeţului Făgăraş, Zagoni Gabor, vânzătorii pe de o parte şi pe de altă parte notarul de la Ucea de Jos şi de Sus Oprişiu Nicolae, primarul Funariu Ioan, învăţătorul Bărbat Nicolae şi Mihaiu Dumitru, Silea Nicoolae recte Voila, Voila Vasile al lui Niculae, Nan Vasile, Muntean Gheorghe şi Bărbat Joje Nicolae plugari, cumpărători împuterniciţi de locuitorii comunei cu procura nr. 210/1882 şi a martorilor Fuchs Johan şi Ioan Ştefan, locuitori ai comunei Ucea de Sus, în ziua de 13 septembrie 1882 s-a încheiat actul oficios: contract de vânzare-cumpărare”.  Contractul a fost semnat şi însuşit de 180 de săteni care au devenit proprietari pe terenuri. ,,În decursul celor 10 ani în care s-a plătit suma de 10.000 florini şi camăta trimestrială aferentă sumei, numărul proprietarilor acestor pământuri cumpărate s-a înmulţit la peste 200. Toţi se folosesc de proprietate în comun la păşunatul vitelor şi o administrează după regulile composesoratului” se mai arată în document.  După instalarea regimului comunist, din 1947 până în 1989, păşunea a fost administrată de Primăria Ucea. După anul 2000, câţiva dintre moştenitorii proprietarilor de la Margini şi Branişte şi-au propus să readucă în atenţia satului respectivele terenuri întinse pe o suprafaţă de 188,54 ha şi să le folosească în devălmăşie. Astfel au înfiinţat ,,Asociaţia de Păşune Margini-Branişte”.  Precum s-au petrecut lucrurile la Ucea de Sus în urmă cu peste un veac, la fel au procedat şi sătenii din Hârseni, Copăcel, Porumbacu, Arpaş, Breaza, Viştişoara, Lisa, etc. Astăzi însă proprietarii de terenuri se află în faţa unui fapt similar pus la cale de străini cu girul mai marilor ţării. Înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului, un Yellowstone european”, i-a pus pe jar pe săteni care-şi simt din nou proprietăţile ameninţate. (Lucia BAKI)