Ministerul Apărării a publicat luni seara, pe 1 aprilie, primul proiect de lege din pachetul privind securitatea națională. Este vorba despre proiectul noii Legi a apărării naționale a României. Legea în vigoare este din 1994, înainte ca România să intre în NATO, iar Rusia să deschidă noi conflicte în Estul Europei, arată Europa Liberă
În proiectul de lege privind apărarea națională, Ministerul Apărării (MApN) prevede ce instituții asigură apărarea națională și cum. De asemenea, proiectul prevede ce obligații au anumite companii și populația. Draftul prevede și sancțiuni, enumerate la final proiectului.
Înainte de toate, proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
De asemenea, măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se mai arată în proiectul de lege publicat de MApN.
Proiectul de lege privind apărarea națională prevede că pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”:
- diplomatic
- informațional
- militar
- ordine și siguranță publică
- economic
- financiar
- de informatii și juridic.
Cum și când ar putea interveni România
În cazul în care se impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride, fie pe teritoriul statului român, fie în afara țării, Parlamentul este cel care aprobă angajarea lor, la propunerea președintelui Romaniei.
Anterior, șeful statului trebuia să consulte Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.
Apare Centrul Național Militar de Comandă
Conducerea acțiunilor militare la nivel strategic se realizează prin Centrul Național Militar de Comandă (CNMC), mai prevede proiectul MApN.
„Pe timpul stării de asediu, de mobilizare ori de război și în caz de agresiune armată, Centrul Național Militară de Comandă se subordonează direct Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar comandantul centrului este șeful Statului Major al Apărării”, prevede proiectul.
Din cine este compus sistemul național de apărare
Conducerea acțiunilor militare la nivel strategic se realizează prin Centrul Național Militar de Comandă, mai prevede un proiect al MApN pus în dezbatere pe 1 aprilie.
Sistemul național de apărare cuprinde: conducerea unică, forțele destinate apărării, resursele și infrastructura teritorială.
Conducerea sistemului național de apărare este un atribut exclusiv și inalienabil al autorităților constituționale ale statului și se realizează prin:
- Parlament
- Președintele României
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării
- Guvernul României
- Ministerul Apărării Naționale
- instituțiile publice și autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul apărării naționale.
Ministerul Apărării Naționale asigură „integrarea și conducerea, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor destinate apărării țării, conform legii și planurilor în vigoare”.
În perioada în care nu sunt instituite stări de asediu ori de război, CNMC funcționează „ca nucleu” în subordinea șefului Statului Major al Apărării.
Structura organizatorică și atribuțiile CNMC se stabilesc prin hotărare a CSAT. De asemenea, acest centru coordonează sprijinul pe care România îl oferă pentru forțele aliate dislocate pe teritoriul țării.
Pe timpul stării de urgență, coordonarea inter-instituțională este realizată de către Ministerul Afacerilor Interne.
„Coordonarea acțiunilor Ministerului Afacerilor Interne în contextul apărării naționale, pe timpul stării de asediu, de mobilizare ori de război și în caz de agresiune armată se realizează prin Departamentul pentru Ordine și Siguranță Publică și Departamentul pentru Situații de Urgență, conform competențelor instituționale”, prevede proiectul.
De asemenea, în București și în cele 41 de județe va apărea funcția de comandant militar, prin hotărâri ale CSAT, iar numirile și eliberările vor fi făcute de către comandantul Centrului Național Militar de Comandă. Aceste funcții vor apărea doar în cazul stării de asediu, de mobilizare ori a stării de război, pentru asigurarea conducerii unitare.
Ce se întâmplă cu economia
O altă prevedere importantă a proiectului face referire la activitatea economiei private în cazul în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.
În aceste situații, li se interzice operatorilor economici a căror activitate este „nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” să-și mute bunurile și serviciile în afara României.
„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se explică în proiect.
De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a CSAT, iar modul de organizare va fi decis de Guvern.
Ce sancțiuni prevede proiectul
Proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede inclusiv răspunderea penală, dar și amenzi sau sancțiuni administrative și civile.
Unele contravenții fac referire, de exemplu, la operatorii economici care refuză să presteze serviciile cerute în cazul stării de asediu, de mobilizare sau de război.
O altă contravenție poate reprezenta și împiedicarea organelor de control de a-și îndeplini atribuțiile.
Astfel, sunt prevăzute amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.
Proiectul de lege a fost publicat la două luni după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, declara la interviurile one2one de la Europa Liberă că România nu are o lege pentru pregătirea populației în caz de război.
El a mai declarat atunci că militarii nu au prevederile legale necesare îmbunătățite care să le permită doborârea unor obiecte străine care intră ilegal pe teritoriul României, pe loc, fară aprobarea de la cel mai înalt nivel.
Un nou incident de acest fel a avut loc zilele trecute, în apropiere de orașul Brăila, la mai puțin de 30 de kilometri de granița cu Ucraina.
Generalul Vlad mai menționa că „Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace” și că în acest caz ar trebui instituită o stare excepțională, stare de asediu sau o stare de război.
Trebuie modificate patru legi, mai spunea generalul Gheorghiță Vlad. El a enumerat Legea Apărării Naționale, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor și Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.
