Puțin peste 150.000 de copii au venit pe lume anul trecut, situație nemaivăzută din 1924 încoace, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică, potrivit Hotnews. Iar proiecțiile demografice pentru următorii 20 de ani arată că suntem în plină criză din acest punct de vedere.
Cu o fertilitate în scădere, cu o emigrație în creștere, un spor natural negativ (anul trecut au murit aproape 250.000 de români și au venit pe lume 155.000), nu e de mirare că pierdem un milion de locuitori la fiecare 10 ani.
Demografic, populația României ar fi scăzut și mai mult, dar surpriza a venit din partea muncitorilor aduși din străinătate.
Pentru prima dată în istoria României, imigranții veniți la muncă sunt principala cauză a creșterii populației României, atrage atenția Institutul Național de Statistică.
În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu circa 290.000 de persoane în mediul urban şi cu alte 293.000 de persoane (32,3%) în mediul rural.
Populaţia din regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai mică scădere -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%) în toată perioada 2017-2060, restul regiunilor având scăderi mult mai mari, cuprinse între 21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).
Pe sexe, populaţia masculină ar putea scădea în anul 2060, faţă de prezent cu aproape 30% în mediul urban şi cu peste 33% în mediul rural, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere cu 26,6% în mediul urban şi cu 31,2% în mediul rural, mai arată Statistica.
Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia masculină ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural).
Cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).
În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).
Populaţia rezidentă adultă (de 15-64 ani) din mediul urban va fi de 4,5 milioane persoane în anul 2060 (cu 2,7 mil. persoane mai puţine decât în prezent). În mediul rural, acelaşi segment de populaţie va fi de 3,37 mil. persoane (cu 2,3 mil. persoane mai puţine decât acum).
Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai severă a populaţiei în vârstă de muncă în regiunile din sud: Sud-Vest Oltenia (-57,9% în mediul urban şi -58,7% în mediul rural), Sud-Muntenia (-50,6% în mediul urban şi -52,0% în mediul rural) şi Sud-Est (-45,1% în mediul urban şi -47,2% în mediul rural).
Regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia vor avea cel mai mic număr al populaţiei rezidente în vârstă de muncă
Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă, va creşte în ambele medii de rezidenţă (de la 16,1% la 27,7% în mediul urban şi de la 20,2% la 32,0% în mediul rural).
Ponderea tinerilor se va reduce de la 14,9% la 11,9% în mediul urban şi de la 16,4% la 14,1% în mediul rural ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României.
În anul 2060, în mediul urban regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru vor fi zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de 35,2%, 28,8% şi respectiv 27,4% din populaţia rezidentă regională proiectată. În mediul rural cele mai mari ponderi ale populaţiei vârstnice rezidente vor fi în regiunile Sud-Vest Oltenia (41,8%), Sud-Muntenia (35,4%) şi Vest (34,5%)
