Foto. Duetul Ligia Deca și Daiana Cuibus (ILR), criticat  de profesorii din Diaspora. Ministrul Educației, testele PISA și ,,România Educată“

După ce a acordat burse de merit pentru elevii cu medii sub 5.00 și deținuților din închisori, ministrul Educației Ligia Deca nu s-a oprit aici cu masacrarea educației copiilor. Pentru Deca, rezultatele catastrofale de la testele PISA sunt motiv de optimism, deoarece de pe ultimul loc am „avansat” pe penultimul. (SIC!) Pupila lui Klaus Iohannis a ieșit public și ne-a anunțat că avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei! Adică, atunci când România, în mod nejustificat, a fost fruntașă la închiderea școlilor, mai exact 32 de săptămâni, spre deosebire de Elveția, doar 6 săptămâni, sau Franța, 11 săptămâni. Consecința acestei decizii s-a văzut clar în rezultatele catastrofale de la testele PISA. Numai ministrul Deca refuză să vadă eșecul și încearcă să îl transforme într-o victorie, probabil aceea că încă mai ocupă fotoliul de ministru al Educației, numită acolo doar pentru a fi o marionetă capabilă să adopte proiectul ratat al „României Educate”, proiect asumat  pentru învățământul românesc de Klaus Iohannis! Ridicolul nu se oprește aici, trece granițele țării, unde Deca o protejează pe Daiana  Cuibus, directoarea ILR, în fața  profesorilor de limbă, cultură și civilizație românească din Diaspora. Cei care-și cer drepturile de dascăli ai elevilor români care  cer să învețe limba română în școli străine.

Catastrofa de la testele PISA

Publicarea rezultatelor testelor PISA a generat o serie de reacții negative pe internet, în mare parte pe Facebook. Cu o singură excepție: postarea ministrului Educației, Ligia Deca. Acolo s-au înregistrat sute de comentarii pozitive. După ce țara noastră a ocupat penultimul loc la testele PISA 2022, pe pagina de Facebook a ministrului Ligia Deca au apărut sute de comentarii pozitive. Nu ar fi o problemă dacă ar fi vorba de o reușită, dar vorbim de o catastrofă. Pe conturile create doar pentru a ridica în slăvi ministerul condus de Deca, false de altfel, par desprinse din comunism, doar acolo laudele erau duse la extrem contrar evidenței. S-a mers până în punctul în care graficul care arată procentele foarte mari de analfabetism funcțional (49% la matematică, 42% la citire, 44% la științe) a fost șters din prezentarea OCDE în varianta românească publicată pe site-ul Ministerului Educației.   Rezultatele de la testele PISA ne arată din nou cum a evoluat „România Educată” a lui Klaus Iohannis. Suntem penultimii în Uniunea Europeană și pe primul loc la abandonul școlar! Rezultatele PISA 2022, programul OCDE pentru evaluarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, au adus vești alarmante pentru România, clasată pe locul 45 din 81 de țări și teritorii. Aceasta se situează la un nivel semnificativ inferior mediei țărilor OCDE, iar comparativ cu PISA 2018, media europeană a înregistrat scăderi de 15 puncte la matematică, 10 puncte la citire și 2 puncte la științe.

Ministrul Deca ironizată de internauți

Ligia Deca a devenit subiectul ironiilor și criticilor dure ale internauților, care au reacționat vehement la declarațiile ministrului și la rezultatele dezamăgitoare obținute de elevi.  În ciuda acestei realități îngrijorătoare, ministrul Educației, Ligia Deca, a adoptat o perspectivă optimistă pe pagina sa de Facebook. Ea a afirmat că România nu a suferit pierderi semnificative în performanțele elevilor, în ciuda rezultatelor PISA 2022, și că sistemul de educație al țării este „rezilient”. Această interpretare   a stârnit critici dure din partea utilizatorilor rețelei de socializare. Comentatorii au considerat că Ligia Deca nu înțelege în mod corespunzător rezultatele dezastruoase ale testelor PISA și au pus la îndoială competența sa în funcția de ministru al Educației. Comentariile ironice și critice au acoperit o gamă largă de aspecte, de la acuzații de analfabetism funcțional până la ironii privind „reziliența” sistemului de educație.

•    „Da, din păcate avem un sistem de educație rezilient în a face rău copiilor. Și decidenți care susțin acest sistem.” 
•  „Suntem rezilienți în greșeală”
•  „Partidul Comunist Român a reușit. Și în acest an suntem primii în lume la matematică, fizică, chimie, agricultură și metalurgie. Suntem cei mai buni datorită Partidului Comunist Român”
•  „Dumneavoastră spuneți așa: nu numai că suntem proști (ultimul loc la testele PISA), dar mai suntem și rezilienți.”
•  „Deci daca Vasile e penultimul din clasă cu media 5, în timp ce media generală a clasei e 9 și anul următor Vasile este tot penultimul din clasă, tot cu media 5, dar media clasei a scăzut la 8.5, înseamnă că Vasile e rezilient și trebuie lăudat?”
•  „Așa ceva, sunteți de un penibil grav. Cosmetizați rahatul, dar voi tot acolo sunteți, tot acolo ați dus educația.”
•  „Calitatea învățământului a scăzut în Europa, dar a rămas constantă în România. Explicație: mai jos pur si simplu nu se poate.”

Partidele din opoziție au cerut demisia Ligiei Deca din fruntea Ministerului Educației.

Deca și Cuibus  nu sprijină copiii români din Diaspora

În aceeași manieră, ministrul Deca o menține în funcția de director al ILR pe Daiana Theodora Cuibus, cea care prin modul în care organizează activitatea educațională în învățământul preuniversitar din  Diaspora,  alungă profesorii de limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) și deopotrivă,  elimină șansele copiilor români din afara granițelor de a învăța limba română. De când se află la conducerea ILR, de exemplu,  în Spania au plecat în ultimii doi ani 11 profesoare, 8 numai în ultimul an.  Situații similare se înregistrează și în alte țări. Profesorii de aici o întreabă pe Ligia Deca, ministrul Educației:

• ,,Ce s-a întâmplat cu copiii români care mergeau la aceste ore? Cum mai păstrează ei legătura cu limba română? Ce s-a întâmplat cu fondurile alocate cursului LCCR în școlile unde s-a desființat cursul din lipsă de profesori?“. Poate Deca răspunde acestor întrebări și în locul directoarei ILR,  responsabilă de această situație.

 ,,Am fost batjocoriți prin această decizie“  

De aproape două decenii copiii români care sunt școlarizați în școli din afara granițelor țării, în învățământul preuniversitar,  au avut posibilitatea să învețe limba și cultura română prin intermediul cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) organizate  sub sigla Ministerului Educației din România de către Institutul Limbii Române (ILR).   De aproape 20 de ani funcționează cursul în țări din Europa, familiile de români lăudând inițiativa întrucât copiii lor au avut posibilitatea de a învăța limba română. Cererea fiind foarte mare din partea românilor,  a crescut exponențial și numărul profesorilor români care să predea cursul. Numai că miniștrii Educației care s-au perindat în funcție laolaltă cu directorii ILR numiți politic sau investiți în urma unor concursuri au refuzat să încheie cu respectivii profesori contracte de muncă, încadrându-i doar la plata cu ora pe motiv că nu ar fi cadru legal.

• ,,Cadrul legal se creează în funcție de necesități, stimată d-nă ministru, ori situația e stringentă și, din păcate, o cunoașteți deja de pe vremea când erați consiliera președintelui României. Un contract de muncă nu numai că legalizează situația profesorilor din Diaspora, care se confruntă cu diverse probleme (asigurări de sănătate din care derivă problemele fiscale cu ANAF, vacanțele și zile libere neplătite, vechimea in muncă, contribuția pentru pensie) atât în țările de rezidență cât ți în țara de origine, dar aduce demnitate dascălilor români care cinstesc țara și limba acolo unde sădesc iubirea pentru ele: în inima și mintea copiilor români din Europa“ susțin majoritatea profesorilor de la cursul LCCR din Diaspora.

Profesorii români din diaspora care au predat  cursul LCCR au fost astfel prejudiciați de vechimea în muncă și de plata concediilor. ,,Am fost batjocoriți prin această decizie“ spun dascălii. Numai că legea educației a fost schimbată în ultimele două decenii, dar dascălii nu au intrat în atenția ministeriabililor profesorii LCCR din Diaspora, profesori români de altfel. Și fostul  ministrul al  Educației, Anisie,  avea legătură cu profesorii de la cursul LCCR, chiar s-a întâlnit cu profesorii din Diasporă la București pentru această temă. Dar n-a făcut nimic pentru a ajuta profesorii și deopotrivă elevii. Nici în prezent această situație nu s-a remediat, actuala directoare a ILR cu acordul  ministrului Educației, Ligia  Deca, refuză sistematic sub umbrela legislației  să acorde acestor profesori din Diaspora drepturile legale așa cum beneficiază omologii lor din țară. Este motivul pentru care mulți dintre profesori au renunțat la catedrele obținute prin concurs, căutându-și alte locuri de muncă în țările în care s-au stabilit. Sunt prejudiciați astfel și elevii care nu mai au posibilitatea de a învăța limba și cultura română.

După ce o profesoară din Italia și-a spus nemulțumirile în presă, în 2019, directoarea Cuibus a institutului a emis un comunicat:

• ,,Cadrele care predau acest curs nu sunt trimiși ai statului român în misiuni în străinătate (așa cum sunt lectorii de limbă română ai I.L.R., aflați la 54 de universități din străinătate), ci sunt selectate, pe baza unui concurs organizat de I.L.R., din rândul rezidenților aflați (deja) în țările respective. Astfel, decizia acestora de a locui și munci în alte state europene este anterioară includerii acestora în proiect și fără vreo legătură cu acesta“.
• ,,Statul român, respectiv Ministerul Educației și Cercetării, prin Institutul Limbii Române, susține, prin acest proiect de succes, (n.r. LCCR) menținerea identității românești a copiilor noștri aflați în afara granițelor țării, dar și promovarea valorilor românești în spațiul european, prin participarea la aceste cursuri și a elevilor din țările respective“.

Dascăli umiliți de ILR

În țările din Europa au predat  anual cca  150 profesori pentru mii de copii, în prezent însă numărul acestora s-a înjumătățit. Majoritatea motivează lipsa contractelor de muncă.

• ,,Plăteam din banii personali naveta pe care o făceam în orașe diferite la clasele și școlile pe care le aveam. Ne procuram, tot din banii noștri, materialele didactice necesare cursului, diplome și materiale pentru sfârșitul de an școlar, premii, cursuri de formarea profesională cerute de fișa postului și contractul de colaborare. Am cerut în fiecare an să avem contracte de muncă, dar nu s-a vrut, nu s-a vrut schimbarea legii pentru a fi și noi beneficiari. Multe dintre profesoare au renunțat. Dar nici nu s-a mai organizat concurs pentru posturile din Diaspora sau, poate, nu au primit punctajul necesar de la ILR“ explică unele profesoare.

Din Făgăraș trei profesoare au intrat în proiectul ILR chiar de la începutul implementării lui. În prezent, s-a ajuns  în situația ca școli care au cerut să adere la proiectul LCCR să rămână fără profesori, iar elevii să fie lipsiți de cursul de limba română.  În Italia, numărul de profesori s-a înjumătățit, au rămas doar 35 de profesori la cursul LCCR. În Spania mai sunt 59  profesori, pe când în Portugalia, Irlanda, Belgia sau Marea Britanie sunt cel mult 2 profesori în fiecare țară. Se poate spune că proiectul LCCR vechi de aproape două decenii este păstrat doar pentru imaginea Ministerului Educației și a ILR în Diaspora și nicidecum nu mai are scopul inițial, acela de a ajuta copiii români născuți în afara granițelor să învețe limba română și să păstreze legătura cu țara. Ce se întâmplă în prezent este un mod de a bifa bugetele ILR pe hârtie de șefii ce păstoresc instituția, uitându-se de adevăratul scop al proiectului și al sutelor de copii români.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

În schimb în cazul lectorilor agreați de ILR care sunt împrăștiați prin lume pentru câte 1-2 studenți/țară, aceștia sunt încadrați cu contracte de muncă.  În acest an școlar sunt plătiți 4 lectori de limba română în Spania, unul în Elveția, unul pentru Marea Britanie și Irlanda, unul în Armenia, unul în Austria, doi în Bulgaria, unul în Belgia, unul în Cehia, 5 în Germania, unul în Croația, unul în Grecia, 2 în Franța, unul în Finlanda, unul în India, 6 în Italia, unul în Lituania, unul în Macedonia, doi în Polonia, unul în Ptugalia, unul în Serbia, câte unul în Slovenia, Slovacia, Tunisia, SUA, Israel și Turcia, doi în Ungaria, unul la Sfântul Scaun. (Lucia BAKI)