Atacurile luptătorilor Hamas din Israel au complicat și mai mult situația tensionată de pe mapamond, ca și cum nu ar fi fost de ajuns conflictul armat dintre Rusia și Ucraina. Se creionează noi alianțe și asistăm în premieră la o alianță pan-arabă împotriva Israelului. Reporterul ziarului Monitorul de Făgăraș a stat de vorbă cu senatorul de „Țara Făgărașului, avocat Marius Toanchină, despre problemele lumii actuale care ne frământă pe toți.

Reporter: Conflictul dintre Israel și Palestina a izbucnit din nou, cu un val de violențe pregătite din umbră de ani de zile, iar situația politică internațională, și așa inflamată de războiul din Ucraina, stă să ia foc. Cum vedeți această nouă situație?

Marius Toanchină:  Pentru ca discuția să poată avea logică trebuie să ne întoarcem în istorie și să nu neglijăm religia, care este un factor major în acest conflict. Nu facem analizele momentului, ci trebuie să pornim de la cele două realități. Conflictul militar actual interesează doar sfera politică cu implicațiile financiare. Adevăratele cauze trebuie însă căutate în istorie și în religie. Palestina este Canaanul, adică Iudeea, zona de obârșie a iudeo-creștinismului. Pe fondul evoluțiilor istorice, în jurul anului 600 d.Hr. apare islamul cu invazia musulmanilor.

R.: Statul evreu dispare oficial între anii 70-135 d.Hr., ultima răzmeriță a fost cea a lui Bar Kochba, alimentată de sionismul esenienilor, ce va genera furia Romei și ștergerea statului Israel de pe harta lumii antice împreună cu Templul din Ierusalim, al cărui loc îl va lua sinagoga. În momentul în care ONU a reactivat statul Israel, acolo populația arabă era majoritară. Practic, cine are dreptate în acest conflict care ține de peste o mie de ani?

M.T: A existat și înainte de distrugerea romană o diasporă evreiască, tot pe fondul conflictelor religioase. Dincolo de migrațiile populației diferențele de credință au reușit să mențină acest război vreme îndelungată. Atunci când războaiele au la bază cauze economico-sociale populațiile sunt distruse din punct de vedere fizic. În schimb, când războaiele au la bază cauze religioase și ideologice populațiile sunt distruse din punct de vedere psihic. Rațiunea este anulată. Tocmai de aceea aceste conflicte se perpetuează sute de ani. Fiecare parte, atât palestinieni cât și israelieni, aduce ca argument în susținerea poziției atât argumentele istorice cât și cele religioase, invocând  primordialitatea stăpânirii teritoriului cât și cea a religiei lor. Dacă musulmanii au intrat în stăpânirea teritoriului prin sec. V, începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, mai precis la 2 noiembrie 1917, ministrul de externe al Marii Britanii, Arthur Balfour, emite oficial declarația de înființare a statului Israel pe actualul teritoriu care atunci era stăpânit de arabi. Această declarație devine oficială în anul 1948 când statul Israel ia ființă sub conducerea lui Ben Gurion ca prim ministru. La realizarea acestui deziderat a contribuit mișcarea sionistă condusă de Theodor Hertzl care pune bazele acesteia la Basel, în anul 1896. De fapt, în acel moment, se creionează bazele statului Israel. După cum putem observa, istoric analizând, perioadele de ocupație se împart între cele două țări, între cele două religii. Religia este motorul care a perpetuat conflictul în aceste situații.

R: Putem vorbi despre un război fratricid? Din punct de vedere scripturistic arabii cu israelienii sunt frați după Avraam. Ismael a fost fiul său făcut cu egipteanca Agar, înainte să se nască Isaac, pe când Sara era stearpă. Ismael este strămoșul arabilor.

M.T: N-am putea spune că este un război fratricid întrucât, la un moment dat, apare elementul khazar în mișcarea sionistă. Khazarii fiind un vechi popor georgian nomad, cuceritor și crud care, în sec.VIII, interacționând cu cele trei mari religii monoteiste (creștinismul, iudaismul și islamismul), pentru a se infiltra într-unul dintre aceste curente, au îmbrățișat iudaismul. În acest fel, treptat, prin asimilare, au devenit evrei. La origine însă, ei nu sunt evrei”.

,,O pace definitivă nu poate fi realizată între cele două popoare, poate doar un armistițiu  temporar“

R: Am ajuns la una din teoriile conspirației. Se spune că cei din Israel ar fi totuși evrei autentici față de cei din alte părți ale lumii.

M.T: Este foarte greu de separat și de stabilit în mod concret.

R: Și totuși, cine are dreptate?

M.T: A stabili dreptatea între cele două părți aflate în conflict presupune întărirea argumentelor istorice, ceea ce face să adâncească neînțelegerile. O pace definitivă nu poate fi realizată între cele două popoare, cel mult se poate ajunge la un armistițiu temporar având drept consecință încetarea bombardamentelor. Nici granița nu poate fi trasată într-un mod definitiv. Consider că acest conflict mocnește și pe timp de pace”.

R: De ce O.N.U nu a recunoscut niciodată Palestina în mod oficial?

M.T: Consider că O.N.U nu a recunoscut Palestina pentru că este condus de politicieni pro-israelieni. În situația în care O.N.U ar fi recunoscut oficial Palestina ar fi trebuit ca în acest moment să aibă rolul de arbitru și pentru unii, și pentru alții. Vedem însă că acest lucru ar fi posibil și în situația în care una dintre părți nu este recunoscută de O.N.U, luând cazul U.E care se implică efectiv în conflictul ruso-ucrainean, deși Ucraina nu este membră U.E.

,,În război nu se poate vorbi decât despre atrocități“

R: Ce se poate spune despre atrocitățile comise de către luptătorii Hamas?

M.T: În război, cu atât mai mult cu cât tehnologia militară este mai performantă, nu se poate vorbi decât despre atrocități. Războiul nu este despre viață. Să expui zilnic, din punct de vedere mediatic, aceste grozăvii nu faci decât să le adâncești în propriile tragedii pe care le-ai experimentat și tu. Și dau ca exemplu atrocitățile săvârșite de către horthiști pe teritoriul Transilvaniei. Întotdeauna s-au petrecut lucrurile acestea. În schimb, aceste atrocități nu fac decât să genereze o reacție similară care nu poate conduce decât la perpetuarea conflictului.

,,Creștinismul fondat de Iisus Hristos este religia iubirii și a păcii“

R: Aceste conflicte au existat de când lumea, iar însăși Biblia menționează nenumărate genociduri.

M.T: Că s-au cucerit unii pe alții, niciunul nu are dreptate. Biblia este cartea sfântă pentru noi și trebuie să imortalizeze timpurile așa cum au fost. Ea aduce exemple negative petrecute în istorie ca să îți transmită ție ce să nu faci. Crimele descrise în Vechiul Testament trebuie să trezească conștiința contemporanilor că aceste evenimente au existat din cele mai vechi timpuri, cauzele lor fiind identice cu cele din prezent. De aceea, creștinismul fondat de Iisus Hristos este religia iubirii și a păcii. Abdicând de la aceasta se ajunge din nou la starea de conflict, la războaie. Acest conflict are la bază cauze religioase care nu pot fi soluționate niciodată. Unde să mă retrag eu? Cât să-ți las ție? De ce ai venit tu peste mine? În încheiere aș vrea să îl menționez pe părintele Arsenie Boca care a profețit că România va fi înconjurată de flăcări, dar va scăpa ca prin minune. Știm bine că minunile le fac doar Dumnezeu și sfinții. Ar trebui să ne întoarcem la credința iubirii, pentru că legea talionului nu este decât o justificare a propriei agresivități, la a nu ceda, a nu face concesii. Nu este decât o întreținere permanentă a conflictelor. (Ștefan BOTORAN)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here