1 MAI. Ziua Muncii și Sărbătoarea Armindeni. La 1 Mai ziua în care se sărbătorește Ziua Muncii, românii mai sărbătoresc și „Armindenul”, simbol al vegetației care proteja recoltele si animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si „ziua pelinului” sau „ziua bețivilor” si semnifica începutul verii, arată alba24.ro.
Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș si se bea vin rosu cu pelin.
Armindeni: Ziua Pelinului, Ziua Bețivului sau Pomul lui Mai
Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele. Potrivit wikipedia.org, Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.
Această dată este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.
Predicții meteorologice de Armindeni
Tot de Armindeni se fac şi predicţii meteorologice, care condiţionau activităţile agricole. În trecut se credea că dacă în acea zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii.
Armindeniul mai este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.
1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne
alba24.ro arată că Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia). În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:
„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.
Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.
În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Superstiții de 1 mai – Arminden
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru că viforul și grindină să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat.
Creangă verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casă cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.”, transmite crestinortodox.ro.
În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei.
În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii.
Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”—Calendar, 1980, p. 82
Sărbătoare pentru rodul pământului și să alunge grindina
„Armindenul” este simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.
Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.
Ramura verde sau un pom curăţat, pus de 1 Mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.
În unele zone, creanga verde era pusă de feciori noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuia să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.
În această zi se sărbătorea şi „ziua boilor”. Aceştia nu se foloseau la muncile câmpului, pentru a-i feri de boli.
Obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus
Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.
Legenda Armidenului
Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.
Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.
Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.
Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)
Tradiții populare de Armideni
În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.
Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.
Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.
Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.
Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.
Ziua bețivilor
Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.
Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.
Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.
Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.
