Trei primari din Ţara Făgăraşului participă la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) care se desfăşoară la Bucureşti în perioada 17-21 februarie a.c. Este a XXII sesiune ordinară a ACoR care se derulează cu tema ,,Spaţiul rural românesc, spaţiul rural european!”. Claudiu Motrescu, primarulcomunei Beclean, Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca Nouă, şi Viorel Grusea, primarul comunei Comăna, au ţinut să ducă problemele comunelor făgărăşene la nivelul asociaţiei. Edilii comunelor au putut avea un dialog direct cu miniştrii cabinetului Dăncilă, dar la problemele ridicate au primit, deocamdată, promisiuni.
Problemele noastre ajung la factorii de decizie, spune primarul de la Beclean
,,Este utilă această întrunire pentru că ne spunem problemele într-un cadru oficial şi astfel, sperăm, ca acestea să fie auzite de factorii de decizie de la nivel naţional şi să se poată găsi o rezolvare a lor. Foarte mulţi primari din ţară ne-am plîns de birocraţia exagerată care ne împiedică să realizăm investiţiile necesare în comunele noastre. O mare problemă adusă în discuţie a fost lipsa
banilor pe care ar trebui să-i avem pentru a face investiţii. S-a vorbit despre Fondul de dezvoltare şi investiţii care , dacă va fi funcţional, ar putea rezolva finanţarea proiectelor de canalizare. Reprezentantul Guvernului prezent în faţa noastră ne-a asigurat că în curînd vor fi publicate normele metodologice de aplicare pentru acest Fond. Faţă de PNDL, în cazul Fondului de investiţii proiectele vor putea fi finanţate în baza autorizaţiei de construcie. Consider că va fi o procedură de loc simplă întrucît autorizaţia de construcţie impune o serie de avize” a spus primarul Claudiu Motrescu. Legat de Fondul de Investiţii şi Dezvoltare, ministrul Eugen Teodorovici, de la Finanţe Publice şi al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prezent la dezbateri într-una din zilele sesiunii, a menţionat că după emiterea normelor, edilii vor putea accesa finanţare din cele 10 miliarde euro ale Fondului, care a fost aprobat prin OUG 114/2018 şi care va asigura finanţare după modelul PNDL.
Întîlniri utile, spune primarul din Comăna
,,Am fost informaţi despre modificările legislative privitoare la achiziţii şi noile programe de finanţare a dezvoltării infrastructurii în mediul rural, o continuare a PNDL. Cel mai mare avantaj al acestor întîlniri este acela că interacţionăm între noi, mă refer la primarii din toată ţara, care împărtăşeşsc din experienţa fiecăruia lucruri care ne pot ajuta în procesul administrative. Dar aşteptări am în primul rînd de la mine şi de la colaboratorii mei” a spus Viorel Grusea, primarul de la Comăna, prezent la sesiunea ACoR.
Nemulţumirile primarilor de comune
Primarii comunelor prezenţi la sesiunea ACoR s-au declarat nemulţumiţi de faptul că, în anumite domenii, Guvernul continuă politica de alocare bugetară decalată între mediul rural şi cel urban şi acuză faptul că edilii unor oraşe primesc mai mulţi bani decît ar avea nevoie în realitate. Ei şi-au exprimat nedumeririle în faţa reprezentaţilor Guvernului, dialogînd direct cu premierul Viorica Dăncilă, cu miniştrii Eugen Teodorovici, Graţiela Gavrilescu, Rovana Plumb, Sorina Pintea, Ecaterina Andronescu, Petre Daea, Marius Budăi şi Ioan Deneş, care au participat la lucrări. Cei din urmă au făcut o serie de promisiuni primarilor de comune din ţară. Mai mult în dialogul direct cu ei au arătat că îngrijorările nu sînt justificate, pentru că Executivul alocă sumele necesare, inclusiv pentru prestaţiile sociale şi pentru plata tuturor proiectelor aflate în derulare sau care vor fi demarate pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) sau pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Firecare ministru prezent a înşirat sumele de bani alocate investiţiilor din mediul rural: 395 milioane euro pentru realizarea de grădiniţe şi şcoli, prin PNDR, în 2018 au fost contractate la finanţare 1893 de obiective în valoare totală de 1,6 miliarde euro. Din această sumă, 439 milioane euro alocaţi pentru realizarea reţelelor de apă şi canalizare, 528 milioane euro pentru drumuri, 118 milioane euro pentru şcoli şi 212 milioane euro pentru lucrări din patrimoniul cultural. Replica edililor comunelor a fost că alocarea bugetară din acest an pentru unităţile administrativ-teritoriale din mediul rural este insuficientă.
- Gheorghe Fron (ACOR Suceava): ,,Primarii de municipii au primit sume foarte mari, iar noi, cei de la ţară, avem nevoie foarte mare de fonduri. Sînt sate în care nu avem asfalt, reţea de gaz metan sau lemne. Ne dorim să se investească în aducţiunea gazului metan în comunele din ţara noastră. M-am uitat pe excendetele bugetare din 2018 ale municipiilor, iar acestea înt astronomice, în comparaţie cu bugetele localităţilor pe care le conducem”.
- Alin Adrian Nica (ACOR Timiş): În legătură cu reducerea decalajelor dintre comune şi oraşe, ar trebui ca viitorul Program Naţional de Dezvoltare Locală să cuprindă extinderea reţelelor de iluminat public în mediul rural, aducţiunea reţelelor de gaze naturale în sate şi proiecte între localităţile înfrăţite din ţara noastră şi cele din Republica Moldova. În altă ordine de eidei este inacceptabil să avem legea semnăturii electronice şi instituţiile publice să nu recunoască documentele informatice emise”.
Promisiuni de la tribună
Vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: ,,Niciun sat şi niciun cătun din ţara noastră nu va mai fi lipsit de electricitate. Prin Fondul de Mediu problema va fi rezolvată şi prin montarea celulelor fotovoltaice ce sunt subvenţionate integral de la bugetul statului”. Şi ministrul pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a făcut promisiuni: ,,Se lucrează la identificarea unor surse de finanaţare pentru extinderea reţelelor de gaze şi în mediul rural, dar prioritare sînt realizarea celorlaltor utilităţi. Fiecare localitate cu minimum 50 de locuitori va avea propriul sistem public de apă şi fiecare localitate cu minimum 2000 de locuitori va avea propriul sistem de canalizare”. Premierul Viorica Dăncilă a spus răspicat că a scos ţara din noroaie. Numai că sînt multe sate în România care se scaldă în noroaie.
Asociaţie cu vechime
Sesiunea ACoR este una aniversară, iar în cadrul acesteia comunele merituoase vor fi laureate ale ordinului, trofeului și diplomei „Nicolae SABĂU”, ordinului, trofeului și diplomei „Corneliu LEU”, ordinului, trofeului și diplomei „Ivan PATZAICHIN”, ordinului, trofeului și diplomei „ZETEA” și ordinului, trofeului și diplomei „Dinu SĂRARU” pentru anul 2018. Nicio comună din judeţul Braşov nu se află însă pe lista laureaţilor. Asociaţia Comunelor din România numără peste 3.000 de comune şi tot atâţia edili din toată ţara. ACoR a fost înfiinţată în 1997 şi este a patra asociaţie care apără interesele comunităţilor din mediul rural. Fiecare membru, comună, plăteşte o cotizaţie anuală în funcţie de numărul populaţiei. Comunele făgărăşene plătesc de la 600 la 900 lei. Întrunirea primarilor precum cea din această sesiune, se lasă şi cu premii pentru edilii locali: ,,primar de 7 stele, de 5 stele, de 4 stele. Astfel se premiază cei mai buni şefi din administraţia comunelor. (Lucia BAKI)
