La Făgăraş, nu se vrea un muzeu al ororilor comunismului fiinanțat prin PNRR. ,,Marile proiecte“ ale Primăriei nu privesc rutele turistice

Făgăraşul a ratat şansa de a avea un Muzeu al ororilor comunismului în Cetatea Făgăraşului sau de a fi inclus într-una din cele 12 rute turistice şi culturale finanţate prin PNRR.  12 rute turistice şi culturale au fost cuprinse la finanţare prin PNRR,  în vederea promovării şi restaurării de obiective, conform metodologiei stabilite de către Comitetului interministerial pentru Programul România Atractivă. Propunerile de obiective puteau fi depuse până la data de 20 martie 2022, ora 24:00, după o prelungire cu o săptămână a  perioadei stabilită de către Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministrul Culturii şi Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Obiectivele au fost incluse pe listă în baza unui apel public lansat de MIPE la data de 25 februarie.

• „Prelungirea termenul pentru transmiterea propunerilor de obiective care pot fi incluse în cele 12 rute turistice/culturale cu o săptămână reprezintă un pas normal, având în vedere situaţia deosebită prin care trecem. Întrucât PNRR este un program excepţional care vizează şi creşterea rezilienţei comunităţilor locale, prin dezvoltarea de spaţii culturale şi turistice sustenabile, am urmărit să dăm o şansă tuturor potenţialilor solicitanţi, fără a pune în pericol termenele asumate”, a declarat  ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Rutele au fost stabilite în baza solicitărilor primite din partea unităţilor administrativ teritoriale din ţară. Pentru UAT Făgăraş acest gen de finanţare n-a avut nicio importanţă, deşi în Primăria Făgăraş a fost înfiinţat un serviciu special destinat ,,marilor proiecte europene“. Sunt angajaţi aici mulţi funcţionari, plătiţi generos, se zice ,,specialişti“, dar care au ignorat pur şi simplu programul MIPE privind rutele turistice şi culturale promovate prin PNRR. Cu toate că, în urmă cu o lună s-a supus aprobării Legislativului local un proiect de hotărâre prin care se vrea ca Făgăraşul să devină oraş turistic. Dar ca multe alte proiecte, şi acesta va avea ca substrat   plata de studii fără număr şi noimă care golesc bugetul urbei îndreptându-se spre firmele de casă ale aleşilor locali.

Buget de 103 milioane de euro

Un buget de 103,5 milioane de  euro pentru promovarea a 12 rute a fost pus la bătaie. A existat o metodologie  promovată de Guvern pentru aceste proiecte de investiţii în turism şi cultură, iar ,,Componenta 11 –Turism şi Cultură“  putea fi consultată online cu uşurinţă.  ,,Componenta 11. „Turism şi cultură” din cadrul PNRR are ca obiectiv sporirea coeziunii sociale, economice şi teritoriale şi crearea de noi locuri de muncă, de a atrage investiţii ce generează valoare adăugată stimulând dezvoltarea socială şi culturală. Investiţia nr.1 „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale” din cadrul Componentei 11 presupune sprijin financiar în valoare de 103,5 mil. euro pentru promovarea a 12 rute şi modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact naţional şi internaţional incluse în acestea, identificate în zonele considerate a fi destinaţii optime. Rutele aferente Investiţiei 1 vor avea 2 componente importante după cum urmează:

•   Componenta de promovare prin intermediul digitalizării rutelor, semnalistică, aplicaţii pentru telefon;
•   Componenta de restaurare, revitalizare, construire“ se putea afla consultând site-ul aferent acestei metodologii.

Cele 12 rute cuprinse în PNRR

•   Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;
•  Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;
•   Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;
•   Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti – 30 de obiective promovate;
•   Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;
•   Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;
•   Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;
•   Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;
•   Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;
•   Ruta cetăţilor – 30 de obiective promovate, 5 cetăţi restaurate;
•   Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii atractivităţii zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);
•    Ruta satelor cu arhitectură tradiţională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiţionale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradiţională.

Ce presupun investiţiile

,,Restaurarea clădirilor, crearea, acolo unde este necesar, a unui drum de acces, primirea vizitatorilor. Amenajarea drumurilor de acces reprezintă lucrări minime de intervenţie care permit cel puţin accesul pietonilor. Nu se includ lucrări de asfaltare. Proiectele selectate ar trebui să aibă cel puţin studiile de prefezabilitate finalizate, precum şi studiul de fezabilitate şi toate documentele relevante finalizate înainte de semnarea contractelor de execuţie. Contractele vor include o cerinţă minimă de reducere a consumului de energie cu cel puţin 50 % în comparaţie cu consumul anual de energie înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creştere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparaţie cu starea anterioară renovării“ se explică în metodologie.

Muzee şi memoriale

Pentru lanţul de muzee şi memoriale dedicate opresiunii şi conflictelor, contractele vor include lucrări de restaurare a clădirilor, centre pentru vizitatori şi digitalizare. Au fost incluse la finanţare următoarele muzee şi memoriale:

•   Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, Bucureşti;
•  Memorialul Revoluţiei Decembrie 1989, Timişoara;
•  Memorialul Victimelor, Sighet;
•   Închisoarea tăcerii, Râmnicu Sărat;
•  Memorialul strămutării forţate a persoanelor şi al industrializării, Satu Mare;
•   Muzeul Ororilor Comunismului, Sfântu Gheorghe;
•   Muzeul Fotografiei şi tehnicii foto, Târgu Mureş (care prezintă în format digital toate arhivele disponibile, inclusiv pe cele legate de conflicte şi regimurile totalitare);
•   Muzeul identităţilor transilvănene (Mutra).

Făgăraşul ignoră  ororile comunismului petrecute în zonă

Dacă oraşul Sfântul Gheorghe a reuşit să fie inclus  în lista obiectivelor finanţate prin PNRR cu un Muzeu al Ororilor Comunismului, Făgăraşul n-a fost interesat. Cu toate că se vrea a fi un centru cultural  pentru toată Țara Făgăraşului. Cetatea Făgăraşului ar fi locul cel mai potrivit pentru a găzdui un Muzeu al Rezistenţei Anticomuniste. Și asta întrucât Cetatea Făgăraşului ascunde multă suferinţă în spatele zidurilor.  Atunci când castelul a fost transformat în închisoare de comunişti, în anii 1950, aici au fost aduşi cei mai duri călăi. Majoritatea localnicilor nici nu ştiu că în castelul medieval de la Făgăraş unde a trăit Domna Stanca sau unde a funcţionat Dieta Transilvaniei, a existat una dintre cele mai grele penitenciare comuniste.   Turnul Tomory sau Sala Dietei au ajuns spaţii ale suferinţei, iar subsolurile, celule  de tortură şi de moarte.  Şeful penitenciarului de la Făgăraş, Lazăr Tibor, era un om sadic, iar Refic Fizula, ofiţerul politic, un ins care trăia pentru violenţă. Călăii din penitenciarul Făgăraş se fac responsabili de aplicarea unui regim dur de detenţie ce a dus la decesul multor deţinuţi politici. Cauzele deceselor indicate în actele de moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză.  A funcţionat acest peniteciar până în 1960. Penitenciarul Făgăraş a fost încadrat alături de alte penitenciare, ca Târgşor, Mislea, Piteşti, Mărgineni, la un grad  sporit de periculozitate. Conform registrelor actelor de deces cercetate de istoricul Ioan Ciupea, în închisoarea Făgăraş au fost înregistrate 166 de decese, care au survenit, pe ani, astfel: 1950 – 1, 1951 – 12, 1952 – 27, 1953 – 16, 1954 – 12, 1955 – 2, 1956 – 1, 1957 – 15, 1958 – 14, 1959 – 58, 1960 – 7.  În penitenciarul din Cetatea Făgăraşului au decedat şi 5 generali.  Astăzi nu se mai cunosc urmele fostului penitenciar, lucrările de restaurare din anii 70 îndepărtându-le până la ultima. Un muzeu organizat într-unul din turnurile castelului ar putea reda această parte întunecată a istoriei contemporane a oraşului, dar şi a Țării Făgăraşului unde s-a înregistrat cea mai lungă şi dură rezistenţă anticomunistă, cu mii de victime în rândul localnicilor.

Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta a fost inclus în Ruta castelelor

În lista obiectivelor cuprinse în rutele finanţate prin PNRR figurează din  Țara Făgăraşului doar Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta, ruta castelelor.   Din judeţul Braşov, pe listă au fost incluse Cetatea Feldioara (Ruta Cetăţilor), Biserica Fortificată Cristian (Ruta Bisericilor Fortificate), Biserica Fortificată Hărman  (Ruta Bisericilor Fortificate), Judeţul Braşov ca destinaţie a gastronomiei tradiţionale (Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti), Gospodării din Prejmer (Ruta satelor cu arhitectură tradiţională). (Lucia BAKI)