În duminica dinaintea Paştelui, în acest an pe 17 aprilie, ortodocşii serbează Floriile, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, iar oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic (curmal) în mâini. Totodată, în această zi, creştinii romano-catolici din întreaga lume celebrează Paştele.
Sărbătoarea de Florii marchează începutul săptămânii Patimilor ce culminează cu noaptea de Înviere şi cu marea sărbătoare de Paşte. Ramurile de salcie şi dezlegarea la peşte sunt simbolurile Floriilor. După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic sau palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.
Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile se păstrează peste an în casele credincioşilor, la icoană.
“Biserica Ortodoxă a rânduit în această zi să fie împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, care înseamnă renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. În această zi se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri”, explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica “Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.
Salcia capătă puteri miraculoase
“Ca orice element cu valoare simbolică, salcia capătă de Florii calităţi care o fac să depăşească starea normală. Nu mai este o ramură banală a unui copac de pe malul apei. Devine, deodată, un simbol al intrării slăvite a lui Iisus în Ierusalim, când toată lumea a văzut ultima dintre minunile Sale, cea a învierii lui Lazăr din Betania, după 4 zile, promiţându-ne şi nouă această înviere, această viaţă de după moarte, pe care, noi, cei ce credem, vom reuşi să o dobândim”, a explicat dr. Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. „Din punct de vedere liturgic, din această zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere”, a explicat preotul.
Smerit şi călare pe asin
Intrarea în Ierusalim a Domnului a fost profeţită cu aproximativ 500 de ani înainte, de către Profetul Zaharia, în Vechiul Testament. Acolo, Hristos este numit „Împăratul Ierusalimului“ care vine „drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei“. Ramurile de finic sunt simboluri biblice ale Bisericii, înţeleasă ca o comuniune a drept-credincioşilor. Finicul este şi simbol al înţelepciunii, apărând pe stâlpii Templului iudaic şi fiind folosit în sărbătoarea iudaică a recoltelor, alături de ramurile de salcie. Deniile, slujbe speciale În seara de Florii încep slujbele deniilor, care vor continua în săptămâna Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineaţă ţinute seara. Aducând lumina dimineţii în întunericul serii, ele au rolul de a-l pregăti pe creştin să treacă de la întunericul păcatului la lumina credinţei. De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populara a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Floralia, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. De altfel, duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brânduşa, Lăcrămioara ori Margareta.
Tradiţionalul mesaj al Papei
Paştele Catolic 2022 va fi sărbătorit duminică, 17 aprilie, cu o săptămână înaintea Paştelui ortodox. În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif rosteşte, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ″urbi et orbi″.
Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu mare solemnitate. Lumânarea pascală va fi pusă lângă amvon sau lângă altar şi va rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, va fi aprinsă, până în duminica Rusaliilor. Conform regulilor catolice, în noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Iisus Hristos Înviat.
Paştele este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Diferenţa dintre Paştele ortodox şi Paştele catolic este dată de faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian. Există însă şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână.
