Sigilarea dentara închide ermetic şanţurile şi fosetele dinţiilor posteriori, în acest fel bacteriile nu mai au unde să se fixeze. Fiecare dintre noi putem observa în oglindă că dinţii laterali au pe suprafaţa lor nişte forme, relief ocluza, sub formă de şanţuri şi fosete, care ajută la tăierea şi marunţirea mâncării. Partea negativă a acestor şanţuri şi fosete este faptul că retenţioneaza bacteriile.Aceasta retentionare de alimente se datoreaza faptului ca , copii fac un periaj insuficient în aceste zone iar bacteriile cantonate aici dezvoltă carii. Sigilarea dinţiilor corectează acest fenomen. Dinţii la care se recomandă să se facă sigilarea sunt molarii şi premolarii la copii. Sigilarea se face pe dinţii care sunt perfecţi fără urmă de carie, placă bacteriană sau altceva. Sigilarea nu ţine locul igienei de acasă, dinţii trebuie în continuare spălaţi ca înainte de sigilare doar că se reduce mult riscul apariţiei cariei. Sigilarea nu elimină riscul de carie, daca micutul nu are igienina buna poate sa apara carii.Sigilarea este o manopera noninvazivă, nu implica şlefuirea dinţiilor ci doar aplicarea unor paste care se întăresc sub influenţa lămpii de fotopolimerizare. În mod normal sigilarea rezistă până când copilul este suficient de mare pentru a face un periaj corect şi eficient. Sigilarea rezistă atât timp cât nu există obiceiuri vicioase. Sigilarea dinţiilor nu afecteză a sănătatea micuţului în nici un fel, este o metodă de prevenţie şi este mai bine să prevenim decât să tratăm carii dentare de la vârste mici. (Dr. Dan Gavrilă)
