Sigilarea dentară închide ermetic şanţurile şi fosetele dinţiilor posteriori, în acest fel bacteriile nu mai au unde să se fixeze. Fiecare dintre noi putem observa în oglindă că dinţii laterali au pe suprafaţa lor nişte forme, relief ocluză, sub forma de şanţuri şi fosete, care sjută la tăierea şi mărunţirea mâncării. Partea negativă a acestor şanţuri şi fosete este faptul că retenţionează bacteriile. Această retenţionare de alimente se datorează faptului că periajul la copii se face insuficient în aceste zone, iar bacteriile cantonate aici dezvoltă carii. Sigilarea dinţiilor corectează acest fenomen.
- Dinţii la care se recomandă să se facă sigilarea sunt molarii şi premolarii la copii.
Sigilarea se face pe dinţii care sunt perfecţi fără urmă de carie, placă bacteriană sau altceva. Sigilarea nu ţine locul igienei de acasă, dinţii trebuie în continuare spălaţi ca înainte de sigilare doar că reduce mult riscul apariţiei cariei. Sigilarea nu elimină riscul de carie, dacă micuţul nu are o igienă bună. În continuare pot să apară carii. Sigilarea este o manoperă noninvazivă nu implică şlefuirea dinţiilor ci doar aplicarea unor paste care se întăresc sub influenţa lampii de fotopolimerizare. În mod normal sigilarea rezistă până când copilul este suficient de mare pentru a face un periaj corect şi eficient. Sigilarea rezistă atât timp cât nu există obiceiuri vicioase. Sigilatea dinţiilor nu va afecta sănătatea micuţului în nici un fel. Este o metodă de preventie şi este mai bine să prevenim decât să tratăm carii dentare de la vârste mici. (Dr. Dan Gavrilă)
