Planul naţional de redresare şi rezilienţă, pandemie, moţiunea de cenzură, investiţiile din România, pensiile sunt câteva dintre subiectele dezbătute într-un interviu cu senatorul de Ţara Făgăraşului, Marius Gheorghe Toanchină, PSD. N-au fost uitate nici problemele Făgăraşului, parlamentarul fiind la curent cu fiecare situaţie pe care făgărăşenii o reclamă. Salubritatea, spitalul, lipsa viceprimarului, proiectele năstruşnice ale primăriei, ocolitoarea, sunt subiecte despre care senatorul Toanchină cere explicaţii autorităţilor locale. Parlamentarul a răspuns invitaţiei ziarului de a da câte o notă fiecărui partid parlamentar, dar şi de a nominaliza pe cei mai buni primari din Ţara Făgăraşului de după 1990.
Lucia BAKI: Făgăraşul nu are viceprimar, deşi au trecut 8 luni de la alegerile locale. Ce părere aveţi?
Senatorul Marius Toanchină: Dacă la început motivul a fost consilierul local PSD, loc rămas liber ca urmare a demisiei lui Ion Negrilă, de 2 luni consilier din partea PSD este Corina Polmolea, deci nu văd niciun motiv pentru care nu se pune pe ordinea de zi desemnarea viceprimarului, desemnare care ţine de o negociere politică. Singura atribuţie a primarului în acest caz este doar iniţiativa de a pune pe ordinea de zi proiectul de hotărâre şi nicidecum implicarea în selectarea lui efectivă. Cred că ţine şi de jocul politic, de negocierea politică. Este una dintre ocaziile în care partidele politice pot negocia între ele dincolo de ambiţiile şi doctrinele politice.
R.: Cum afectează activitatea UAT Făgăraş lipsa viceprimarului?
M.T.: Viceprimarul este o funcţie oficială, o demnitate publică, nu este alegerea directă a cetăţenilor precum este primarul, este rezultatul unei înţelegeri politice. La acest moment Primăria Făgăraş este golită de conţinut în privinţa acestei funcţii. Dacă din diverse motive, primarul Făgăraşului este împiedicat să-şi exercite mandatul cine preia atribuţiile lui? De exemplu, la Primăria Părău, ca urmare a decesului primarului, atribuţiile au fost preluate de viceprimar şi duse mai departe. În acest mod se creează vidul legislativ. Nu este normal ceea ce se întâmplă la acest moment, iar toţi factorii politici judeţeni, PNL, PSD, USR, Partida Romilor, Pro România, FDGR, ar trebui să vadă de interesul local şi mai puţin de interesele lor personale.
,,Aleşii locali trebuie să dea socoteală în faţa cetăţenilor”
R.: Salubritatea este o problemă gravă a Făgăraşului. Până nu demult primarul urbei a deţinut funcţia de preşedinte la ISO Mediu, asociaţia înfiinţată tocmai pentru gestionarea deşeurilor din judeţ. Din nefericire tocmai la Făgăraş sunt o serie de probleme grave. Ce părere aveţi?
M.T.: Este o problemă care trenează de foarte mult timp, e o situaţie inedită ce se întâmplă la Făgăraş. A fost o dezbatere publică intensă, o negociere între partidele politice, în privinţa majorării taxei de salubritate. Deşi a fost foarte greu acceptată şi cred că nici la acest moment nu este pe deplin însuşită de cetăţenii municipiului, chiar ieri povesteam cu o vecină care-mi spunea că plăteşte 700 lei/lună fiind 4 persoane, mai mult decât impozitul pe clădire, un lucru care nu i se părea corect. Cetăţenii Făgăraşulu sperau că odată cu majorarea taxei de salubritate va creşte şi calitatea serviciilor, dar din păcate nu este aşa. Vedem nu gunoi neridicat din cartiere, dar mai mult vedem că depozitarea lui este una defectuasă. Am văzut în presă subiectul acesta şi m-am şocat. Autorităţile locale spun că este depozitat provizoriu gunoiul pe platforma din combibat, dar văzând locul pot spune că nu este provizoriu ci este definitiv, iar la un moment se va uita acest lucru. Cei îndreptăţiţi trebuie să dea socoteală. Nu trebuie să procedeze precum primul ministru, care a spus că vine în Parlamentul României cu Planul naţional de redresare şi rezilienţă, dar nu a venit, dar nici nu a vrut să dea socoteală ziariştilor. Nu se poate ca aceşti aleşi ai poporului, indiferent de ce nivel se discută, naţional, local, judeţean, să nu dea socoteală cetăţenilor. Să vină autorităţile Făgăraşului să ne spună cu subiect şi predicat de ce suntem în situaţia aceasta în cazul salubrităţii. La noi se aşteaptă fondurile europene şi ne legăm planurile concrete de ele. Necesităţile imediate ale Făgăraşului le legăm de aceste fonduri europene, dacă ele nu vor veni, ce va face Primăria? Vedem prin oraş tot felul de proiecte năstruşnice, parcări pentru biciclete, rasteluri pentru pungi de gunoi, cam astea sunt proiectele accesate de către Primăria Făgăraş. Pentru astfel de cheltuieli nu se dă socoteală nimănul, se aşteaptă doar fondurile europene şi atât. Dar până atunci ce se face, ce vom face cu gunoaiele care sunt ridicate săptămânal? Nu spun că nu vor veni banii europeni, dar până atunci ce vom face? Vom umple platforma chimică de gunoaie? Ceea ce se întâmplă la Făgăraş este o debandată totală. Ar trebui autorităţile locale să iasă să ne spună care sunt planurile lor. Mi se pare că instituţiile din Făgăraş nu funcţionează sau mai rău funcţionează într-o anumită direcţie, iar interesul local este ignorat sau uitat.
,,Întreb autorităţile locale ce se mai întâmplă cu ocolitoarea Făgăraşului?”
R.: Cum vă place oraşul, infrastructura lui?
M.T.: Ar fi fost indicat ca aceste lucrări la drumuri să se facă etapizat, din păcate s-au început toate lucrările. Nu mai ştim de la o săptămână la alta pe ce străzi mai putem ajunge acasă fiecare dintre noi. Până nu se va crea alternativa circulaţiei prin oraş, mă refer la centura oraşului, mult promisa şi trâmbiţata autostradă, Făgăraşul va arăta astfel, plin de praf, aglomerat, plin de gropi. Mă gândesc la strada D-na Stanca atunci când va trebui asfaltată, pe unde vor mai trece maşinile? Aş întreba autorităţile care mai este stadiul ocolitoarei? Am ridicat problema în Parlamentul României, am primit răspuns de la Ministrul Transporturilor, dar aş întreba autorităţile locale ce se întâmplă cu centura Făgăraşului?
,,Am fost recent în spital, secţiile sunt goale!”
R.: Spitalul. Sunt o serie de probleme, se fac angăjări pe de o parte, iar pe altă parte sunt eliminaţi cei care se opun conducerii. Cum vedeţi situaţia de la Spitalul din Făgăraş?
M.T.: Spitalul Făgăraş nu-l putem disocia de înţelegerile politice pentru că este o instituţie din nefericire politizată în care factorul politc este determinant în ceea ce priveşte conducerea, managerii, CA. De aceea se dau oameni afară, precum cei de la Cardiologie, pentru a veni persoane mai docile, interesate doar de salariu şi nu de jocurile politice. Până nu se va ajune în Făgăraş la o clasă politică mai înţeleaptă, mai preocupată, mai empatică vor continua aceste disensiuni. De curând am avut ocazia să intru în spitalul din Făgăraş şi majoritatea secţiilor sunt goale. Practic spitalul Făgăraş este unul din paznicii acestei pandemii care văd că nu se mai termină, iar problemele oamenilor se rezumă strict la virusul COVID. Probabil că în spatele acestei false istorii, virusul COVID, se produc aceste situaţii în spital legate de personal. Probabil că acel electorat fidel îşi primeşte acum răsplata prin angajările la spital care se fac lunar, pentru a i se asigura la următoarele alegeri capitalul electoral de care să fie sigur.
,,Din 80 de miliarde de euro s-a ajuns la 29, iar din acestea sunt viabile doar 14”
R.: Planul naţional de redresare şi rezilienţă împovărează ţara?
M.T.: Trebuie să facem diferenţă între ce se întâmplă în România şi cu ce se întâmplă în celelalte ţări în privinţa Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Majoritatea planurilor naţionale sunt emanaţia popoarelor, care şi-au impus punctul de vedere în faţa UE. Aş menţiona Ungaria, Cehia, Polonia, Germania, Austria, ţări al căror cuvânt contează şi care şi-au întocmit propriul plan naţional de redresare şi rezilienţă ca urmare a nevoilor sociale. La acest moment cred că nouă ne-a fost impus acest plan de redresare şi rezilienţă, care deşi iniţial cuprindea 45 de miliarde de euro, dar ne-au fost reduse 16 miliarde, nu ştiu din ce cauză, dar probabil cu titlu de sancţiuni, iar din cele 29 miliarde, 14 sunt viabile, iar 15 miliarde vin ca urmare a unor imprumuturi pe care noi ar trebui să le facem faţă de marile corporaţii ale lumii. Preşedintele ar trebui să ne explice, dar vedeţi că adoptă acea stare a struţului de a promite şi de a nu răspunde. Nu ştiu, nimeni nu ştie ce înseamnă acest plan de redresare şi rezilienţă, în plenul Parlamentului nu a ajuns acest plan deşi era primul punct al ordinii de zi. Nici opoziţia n-a fost activă să ceară socoteală efectivă pentru acest plan. Punctul 2 al ordinii de zi a fost majorarea contribuţiei României la bugetul UE la 2% de la 1,4%, o sumă foarte mare. De fapt prin această majorare noi ne vom plăti banii pe care îi vom lua ca împrumut. Prin asta putem concluziona că aderarea la UE, după părerea mea continuatoarea URSS, s-a făcut în genunchi de către oameni care n-au văzut interesul naţional. Pe viitor, cu o clasă politică profesionistă, fără învârtiţi ai sorţii, oameni care caută să se căpătuiască, lucrurile se vor schimba.
R.: La ce se pot aştepta românii în privinţa pensiilor?
M.T.: Un lucru este cert, pensiile nu vor creşte nici anul acesta nici anul viitor şi se va mări vârsta de pensionare, lucru defavorabil oamenilor.
Moţiunea de cenzură
R.: Are PSD un guvern din umbră?
M.T.: Guvernarea impusă de dincolo prin aceste cozi de topor, USR-PLUS, nu este contrată de o poziţie raţională, conştientă, care să asigure alternativa la guvernare. Până la citrea moţiunii de cenzură din 14 iunie, va fi cunoscut şi acest guvern din umbră. Mi-ar plăcea să fie o moţiune de cenzură care să fie însuşită de mai multe formaţiuni politice şi nu doar o procedură pe care ne-o permite legea în fiecare sesiune parlamentară.
Notele partidelor din Parlamentul României
R.: Vă rog să daţi o notă pentru fiecare partid din Parlamentul României pentru implicare, activitate, interes naţional, corectiudine.
M.T.: PSD: 7
PNL: Nu chiar corigent, 5.
USR-PLUS: nu i-aş nominaliza ca partide politice româneşti, ele sunt nişte formaţiuni parapolitice, străine total de România, de spiritul românesc, drept dovadă s-au remarcat doar prin ipocrizie, fără penali în funcţii publice şi au penali peste tot, oameni nepregătiţi, cele mai bune exemple fiind Clotilde Armand şi Voiculescu: nota 1 pentru că note cu minus nu sunt. Trebuie să dispară ca formaţiuni, sunt de fapt ONG-urile USR care au îmbrăcat haina politică dobândind funcţii oficiale în statul român.
UDMR: sunt unguri, interesele lor sunt dictate de la Budapesta, ei nu au interese româneşti, dacă expun publicului dorinţa de a face bine României cu siguranţă în spatele acestei dorinţe au alte intenţii, autonomia Ţinutului secuiesc, terenurile din Ardeal. Nota 6 pentru că s-au poziţionat ferm, de exemplu în cazul SIJ
AUR: o formaţiune care a capitalizat un segment aşa zis naţionalist. Pe preşedinte îl găsim, în istoric, la PSD, la PMP, PNL. Nota 7
Politicieni buni
R.: Nominalizaţi oameni politici din perioada 1990-2021, care s-au evidenţiat în activitatea politică.
M.T.: Pentru a nominaliza aceşti politicieni mă voi referi doar la activitatea lor politică făcând abstracţie de neajunsurile ce li se impută, de conjunctură sau alte probleme pe care le-au avut sau le-au fost create: Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Adrian Năstase, Antonie Iorgovan, un tehnician al dreptului, Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Călin Popescu Tăriceanu- politician echilibrat, Victor Ponta, Traian Băsescu, Liviu Dragnea.
,,Primarii Făggăraşului trebuie să dea socoteală”
R.: Nominalizaţi personalităţi politce sau primari din Ţara Făgăraşului care s-au evidenţiat prin realizările lor.
M.T.: av. Gheorghe Gabor. Dacă m-aş referi la primarii din Ţara Făgăraşului i-aş nominaliza pe Cristinel Paltin, primarul de la Şercaia, pe Florin Ioani, primarul de la Viştea, şi Taflan Şerban, primarul de la Mândra. În privinţa Făgăraşului nu m-aş avânta în aprecieri, dacă luăm mandatele la rând, făgărăşenii îi vor ţine minte pentru că vor avea de plătit ani mulţi de acum încolo din cauza deciziilor luate de aceştia. Mă refer la creditul pentru stadion şi la creditul pentru ocolitoare. Dar ei trebuie să se dea şi socoteală. La Făgăraş ne lipsesc oamenii dezinteresaţi şi buni care să ajungă în funcţii de conducere. Ar fi bine când facem ierarhizări să aşteptăm finalul mandatului, care va spune totul despre acel primar. (Lucia BAKI)
