- Centrul de informare turistică de la Comăna de Jos, un mini-muzeu tradiţional
În toată Ţara Făgraşului au fost înfiinţate în urmă cu câţiva ani centre de informare turistică. A fost un program european de bun augur pentru promovarea zonei şi atragerea de turişti pe care l-au accesat mai toate primăriile făgărăşene. Numai că astăzi la mare parte dintre ele uşile sunt încuiate, iar turiştii ajunşi în zonă sunt nevoiţi să se descurce singuri. Centru de informare turistică de la Comăna de Jos este o excepţie, unitatea funcţionează şi este foarte bine pusă la punct. Cele două angajate ale centrului oferă turiştilor ce poposesc în comună toate informaţiile necesare pentru a le face vizita plăcută şi astfel ei să revină. Unitatea de la Comăna de Jos a fost transformată într-un mini muzeu tradiţional, unde se regăsesc tradiţiile şi elementele specifice satului făgărăşean. În plus, Mihaela Radu şi Monica Maria Cucu din Ticuşul Nou, angajatele centrului, prezintă turiştilor şi tainele confecţionării elementelor portului popular din comuna Comăna, iar turiştii curioşi pot experimenta o astfel de îndeletnicire. Primarul comunei Viorel Grusea, un iubitor al tradiţiilor şi folclorului local, promovează specificul locului şi se alătură oricărui proiect care poate să ajute la dezvoltarea turismului local.
- ,, Acest centru este necesar întrucât comuna noastră are un potenţial extraordinar din punct de vedere turistic şi trebuie să încercăm prin toate mijloacele să-l promovăm cât mai bine. Aici avem pe lângă obiectul principal de activitate, acela de a prezenta obiectivele turistice, de a le da turiştilor pliante, de a le arăta traseele de vizitat, cele două angajate ale centrului sunt şi foarte bune păstrătoare ale meşteşugului de a confecţiona accesorii şi costume populare tradiţionale din zona noastră. Mai mult decât atât în colaborare cu şcoala de la Comăna de Jos şi scolile aparţinătoare încercăm să transmitem şi mai departe această îndeletnicire, de a prinde copiii drag de costumul popular românesc, de a încerca să confecţioneze” a explicat primarul Viorel Grusea.
Comorile de pe Valea Comănei
,, În comună avem foarte multe obiective de vizitat. Avem Valea Comănei sau Valea cu comori, un loc special şi plin de legende. Avem peştera din Tigăi, peştera Mănăstirii, Bulzul, Poarta tătarilor, ruinele unei cetăţi de la 1800, care din păcate a fost dărâmată. Împreună cu toate comunele făgărăşene am făcut un proiect prin Galul Răsăritul Ţării Făgăraşului şi încercăm să le promovăm. Zona noastră este deosebită şi are o puternică energie pozitivă. Avem colinde foarte frumoase, obiceiuri unice, avem izvorul de la Sărata din Comăna de Jos, vestit pe vremuri, dar pe care vrem să-l curăţăm şi să folosim apa, iar în timp, pe fonduri europene, să înfiinţăm o mică staţiune balneoclimaterică. Şi la Crihalma sunt multe de vizitat, Dealul Regelui care a şi dat denumirea satului, are o legendă deosebită, cum că cetatea de la Rupea ar fi fost acolo, iar uriaşii ar fi dus-o mai departe. Avem peisaje de neuitat, avem Oltul care trece pe lângă satele comunei. Avem meşteri inimoşi, producători locali, în acest sens fiind parte într-un alt proiect prin care ne promovăm produsele locale, bio. Turismul este o variantă foarte bună pentru dezvoltarea zonei” a mai spus primarul de la Comăna, Viorel Grusea.
Legendele de la Comăna
- Se spune că atunci când barbarii au ajuns în Valea Comănei, oamenii din sat au fugit şi s-au ascuns în peşterile de pe valea satului. Şi-au luat cu ei şi lucrurile lor cele mai de preţ şi le-au ascuns aici. Şi azi se spune că în peşterile de pe Valea Comănei ar fi adevărate comori, de acolo i-a rămas numele de Valea comorilor.
- Pe vale sunt două stânci apropiate şi abrupte, loc ce poartă numele de ,,Poarta tătarilor”. Se spune că tărarii au aflat de comorile ascunse aici şi au mers să le caute trecând printre aceste două stînci. Dar în goana lor fugeau şi după fetele din sat să le pângărească, iar de frică fetele se urcau pe stânci şi se aruncau în zău. Locul unde au căzut fetele se numeşte ,,Cosiţa fetelor” pentru că în cădere de pe stânci le-ar fi rămas cosiţele agăţate.
- În ţară sunt şase sfinxi, din care unul este pe Valea comorilor. Este o stâncă de vreo 30 de metri care seamănă cu un om mai bine decât cea din Babele, dar este acoperit de vegetaţie.
- Peştera Comăna este situată in Munţii Perşani pe Râul Comăna şi are o suprafaţă de 41,562 ha. Este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peştera şi este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peştera constituie drumul subteran al pârâului ce işi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peştera. Aici pot fi văzute stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduţi, helectite, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planşee suspendate. (Lucia BAKI)