Fără investiţii la Spitalul din Făgăraş. Spitalul, vechi de peste 5 decenii, a fost  construit de Combinatul Chimic în 3 ani

•  Conducerile post-decembriste de la spital n-au fost interesate de modernizarea  unităţii spitaliceşti

•   Controale la toate secţiile ATI ale spitalelor din ţară după tragedia de la Piatra Neamţ

Toate secțiile de terapie intensivă la nivel național vor fi verificate   de echipe mixte ale DSP și IGSU, după tragicul eveniment de la spitalul din Piatra Neamţ.  Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri de lucru  de la Palatul Victoria  la care au participat premierul Orban, miniștrii Sănătății și Afacerilor Interne, șefii DSU și IGSU, dar și directorul Inspecției Sanitare de Stat. „S-a decis ca  echipe mixte ale Direcțiilor de Sănătate Publică și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență să desfășoare controale în toate secțiile de terapie intensivă de la nivel național pentru verificarea instalațiilor și a condițiilor de punere în funcțiune a aparaturii medicale”, a transmis Guvernul.

Adrian Veştea: ,,Nu avem nevoie de spitale județene pe hârtie”

„Am spus-o și acum câteva luni și o repet, voi face tot ce ține de mine să văd spitalul regional ridicat! Însă, până atunci, voi fi la fel de exigent cu managerii spitalelor din subordine. Am dispus deja verificări în unitățile medicale din subordine. Vreau să mai trecem încă o dată prin proceduri și vreau să îi asigur pe brașoveni că obiectivul meu este ca spitalele noastre să facă oamenii bine, nu să fie crematorii”, a transmis  Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. Veștea  spune că România se bazează pe un sistem medical vechi de câteva decenii. „Avem clădiri și infrastructură medicală, nu învechite, ci depășite. În primii patru ani de mandat, obiectivul meu a fost să fac unitățile medicale funcționale. A fost un efort mare pentru a acoperi niște lacune imense. Am luat lucrurile pas cu pas, de la situația patrimonială a fiecărei unități medicale și refacerea celor care ne aparțin, la punerea în aplicare a unor proceduri clare pentru eficientizarea managementului. Fiecare zi e o bătălie pentru viață în toate spitalele din România, iar rolul nostru e să asigurăm sprijin celor care se luptă pentru a salva vieți, dar și condiții decente pacienților! România are nevoie de certitudinea reformării sistemului medical. Nu de spitale județene pe hârtie! România are nevoie să reconstruiască infrastructura medicală. Nu ne mai permitem să cârpim și să peticim” a mai spus Veştea.

Spitalul din Făgăraş edificat în 3 ani în urmă cu 5 decenii

Spitalul Municipal Făgăraş, aşa cum arată el astăzi,  a fost edificat şi dotat pe seama unor investiţii ale Combinatul Chimic Făgăraş realizate începând cu anul 1970. De atunci, de 50 de ani, nu s-a mai făcut nimic nou care să afecteze structura de rezistenţă a  clădirilor, dar nici măcar o spoială a acestora. Se încearcă de prin 2009 să se mute Pediatria în pavilionul central, dar nici această investiţie nu s-a finalizat.   Dar să facem un arc peste timp pentru a aduce în discuţie primul spital al Făgăraşului.

•   Era în anul 1850, când  funcţionau  în Transilvania  numai şase spitale publice şi comunale, la Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Turda, Făgăraş, Miercurea Ciuc şi Sfîntul Gheorghe.  Se   spunea la acea vreme că aceste instituţii medicale ,,primesc bolnavii care îşi justifică sărăcia”.
•   După încă o jumătate de veac lucrurile s-au mai schimbat. După cum scrie Dimitrie Gusti în ,,Ţara Românească” vol. II (1938) Ministerul Sănătăţii ,,întreţine în judeţul Făgăraş” un spital, un sanatoriu pentru tuberculoşi şi încă 7 dispensare. Aceste unităţi erau suplimentate prin activitatea de asistenţă şi prevedere socială a Oficiului de asigurări sociale, Societatea „Crucea Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Societatea ” Principele Mircea », Societatea mutilaţilor din răsboiu, Asociaţia femeilor române, Reuniunea femeilor ortodoxe române, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor evanghelice luterane.
•  Dezvoltarea Primei fabrici de explozibili de la Făgăraş, ,,Ena” care fusese înfiinţată la 1922, a dus la construirea unui dispensar medical în incinta intreprinderii care deservea exclusiv angajaţii acesteia.

U În 1948, s-a dispus ca dispensarul medical al fabricii să fie reorganizat în policlinică unde au fost aduşi să lucreze 4 medici specialişti.

•   În 1951, s-a organizat un serviciu medico-sanitar  unde  lucrau  56 de salariaţi, conform monografiei Combinatului Chimic. Conducerea fabricii a investit atunci într-un serviciu medico-sanitar cu secţii de boli interne, radiologie, stomatologie, ginecologie, ORL, chirurgie, igiena muncii, laborator clinic şi un staţionar cu 20 de paturi şi farmacie.
•   Tot  Combinatul Chimic,  în 1957, a edificat un spital cu 60 de paturi, o policlinică cu cabinete medicale,
•    În anul 1970 spitalul nu mai făcea faţă pentru că numai în combinat erau angajaţi 10.000 de localnici. Astfel a intrat din nou pe rol Combinatul Chimic Făgăraş.

 Spital în loc de secţia de răşini fenol formaldehidice lichide

,,Ministerul Industriei Chimice avea prin 1970, peste 300.000 de salariaţi. Direcţia medicală prin serviciul său şi caravana medicală mobilă, controla periodic starea de sănătate a salariaţilor din marile combinate chimce. O statistică din 1971 arăta că la Combinatul Chimic Făgăraş, 53% din personal acuza o boală oarecare. Procentele cele mai mari- 19%- le dădeau maladiile reumatismale şi 11% cele digestive. O frecvenţă destul de mare înregistra şi complexul de boli cronice cum ar fi : colita combinată cu ulcer, boala cardiacă însoţită de reumatism etc. Femeile acuzau cu precădere asteniile nervoase şi tulburările glandulare. Pentru îngrijirea salariaţilor afectaţi de noxe şi recuperarea lor, se impunea realizarea unei unităţi spitaliceşti ” relata fostul director general al combinatului, ing.Teodor Şuteu. Astfel în loc de înfiinţarea   secţiei de răşini fenol formaldehidice lichide din C.Ch Făgăraş, s-a construit spitalul. Din fondurile rezervate secţiei ALN a combinatului, din import,  a fost adusă aparatura  pentru secţia de recuperare, anestezie-reanimare, chirurgie, oftalmologie şi nou născuţi.  ,,Când spitalul a devenit funcţional, am sperat ca autorităţile judeţene şi locale vor avea un cuvânt de mulţumire pentru ministrul  M.Florescu şi pentru CC Făgăraş, dar politicienii s-au dovedit la fel de făţarnici şi perverşi ca şi cei din zilele noastre.   Am aflat atunci din presă despre festivităţile şi cheful de la inaugurarea oficială a noului Spital Municipal” explica în urmă cu câţiva ani, directorul Teodor Şuteu care a condus combinatul chimic vreme de 25 de ani.

    
Primul director al spitalului

De când autorităţile din industria chimică au aprobat construirea spitalului din Făgăraş ca investiţie a combinatului chimic,   medicul Gheorghe Gavrilă a coordonat lucrările reuşind să dea în folosinţă investiţia în trei ani.   În ziua de azi spitalul nu are nimic nou faţă de acei ani,  toate au rămas la fel. Primul director al spitalului  a fost dr. Gheorghe Gavrilă, care a rămas în funcţie vreme de 25 de ani, începând cu 1975.  Lângă spital funcţiona şi policlinica. Clădirea  avea un nivel, iar al doilea nivel s-a făcut ca o extensie a dispensarului din Combinat. În  curtea spitalului s-au înfiinţat sere unde s-au cultivat legume şi flori. Pe locul unde funcţionează astăzi depozitul Janmar au funcţionat  o gospodărie anexă, crescătorie de porci, Salvarea, garajele. În clădirea unde funcţionează ,,La Mustache” era policlinica cu plată care avea cabinete de interne, chirurgie, ginecologie, dermatologie, pediatrie, acupunctură, stomatologie. În 1990 furia schimbărilor a cuprins şi spitalul de la  Făgăraş. Atunci dr. Gheorghe Gavrilă a fost înlocuit din funcţia de director cu dr. Moarcăş-Motoc. I-au  urmat în funcţie alţi medici, majoritatea numiţi politic.  (Lucia Baki)