Creasta Făgăraşilor şi obiectivele ei spectaculoase
Dacă în anii trecuţi se vorbea în masivul Făgăraş în toate limbile pământului, pandemia a golit cabanele montane de turiştii străini. Timp de 3 luni, cabanele din Munţi Făgăraş au fost închise, iar anunţul făcut de proprietari privind redeschiderea acestora a rămas fără efect. În continuare cabanele îşi aşteaptă clienţii cu oferte din cele mai variate, aşa cum este tradiţia locului, dar restricţiile impuse de autorităţiile româneşti îi îndepărtează pe turiştii străini. Iubitorii de munte autohtoni, prin metehnele lor, nu vor salva însă turismul montan. Aşa cum susţin cabanierii, toate rezervările înregistrate pentru cabanele montane din Munţii Făgăraşului au fost anulate din cauza pandemiei, deşi au fost făcute încă de anul trecut. Totuşi Creasta Făgăraşilor rămâne în topul preferinţelor turiştilor străini şi autohtoni.
Rezervările la cabana Valea Sâmbetei au fost anulate
Cea mai căutată era Cabana Valea Sâmbetei de la cota 1400. Pe tot parcursul sezonului estival numărul locurilor de cazare era insuficient, turiştii folosind şi corturile pentru a înnopta. Din păcate, în această perioadă cabana este goală. ,,Din cauza coronavirusului toate rezervările făcute de turiştii străini la cabana Valea Sâmbetei au fost anulate. Din acest motiv cabana este goală. În aceste condiţii turismul montan are de suferit. Dacă nu era această pandemie, în perioada de vară 90% din locurile de cazare erau rezervate turiştilor străini’’ a explicat Nicolae Zdrăilă, cabanier la cabana Valea Sâmbetei.
Creasta Făgăraşilor, atracţia turiştilor
Valea Sâmbetei este unul dintre traseele turistice care duce spre creasta Făgăraşilor, cel mai căutat obiectiv din masivul Făgăraş de turiştii străini. Pe creastă se poate ajunge însă din mai multe puncte pornind de la baza masivului. Traseul de creastă se întinde pe 100 km şi este marcat cu bandă roşie. Începe din apropiere de localitatea Turnul Roşu până în Plaiul Foii, trecând prin trei din cele opt vârfuri de peste 2500 de metri ale crestei: Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m) şi Moldoveanu (2544 m).Dacă te abaţi de la traseul principal, poţi urca pe alte vârfuri la fel de spectaculoase: Vânâtarea lui Buteanu (2507 m), Dara (2501 m) şi Hârtopul Darei (2506 m). Se poate ajunge şi pe varfurile Lespezi (2522 m) si Cornul Călţunului (2505 m), dar traseul nu este marcat. Cea mai potrivită perioadă pentru a traversa Creasta Făgăraşului este sfârşitul verii şi începutul toamnei, în lunile august şi septembrie, când nu mai există zăpadă pe creste.
Obiective spectaculoase pe creasta Făgăraşilor
- Lacul Avrig, este primul lac glaciar de pe traseu pornind din localitatea Turnu Roşu. La aproximativ 2 ore de Lacul Avrig, mai sus, se află Refugiul Scara.
- Varful Scara (2306 m)
- Varful Negoiu (2535 m), este al doilea vârf ca înălţime din Carpaţii romanesti şi are forma unei piramide stăncoase impunătoare de pe care se poate vedea creasta în toată spendoarea ei.
- Strunga Doamnei este abrupt şi stâncoasă, marcată cu bandă galbenă şi cu lanţuri de susţinere entru turişti. Este recomandat de salvamontişti la coborârea de pe creastă.
- Portiţa Căltunului (2259 m) şi Lacul Căltun ( aprox. 2130 m).
- Lacul şi Cabana Bâlea (aprox. 2045 m). Din Bâlea până la Lacul Capra aflat pe traseul de creasta, se urcă aproximativ o oră. De aici se poate urca pe Vârful Vânătarea lui Buteanu (2507 m).
- Fereastra Zmeilor (aprox. 2175 m).
- Vârfurile Arpaşul Mare (2468 m) şi Mircii (2470 m) oferă o frumoasă panoramă a Ţării Făgăraşului şi a lacului Podul Giurgiului. Cele doua varfuri au o inaltime considerabila si sunt unite de o creasta scurta.
- Şaua Podragului (2301 m) şi Lacul Podragu. La 200m se află cabana Podragu. pentru retragere, in caz de vreme nefavorabila.
- Lacul glaciar Podul Giurgiului ( aprox. 2140 m).
- Vârful Viştea Mare (2527 m) şi Vârful Moldoveanu (2544 m) sunt unite de o creastă stâncoasa şi aeriană. Traseul este marcat cu punct roşu şi trebuie realizat dus-intors. Varful Moldoveanu este cel mai înalt vârf . Aici există o cutie metalică în care sunt adapostite caietele în care fiecare drumeţ şi-a notat data venirii, numele şi câteva gânduri.
- Portiţa Viştei (2317 m). De aici porneşte traseul Valea Rea de unde se vede Lacul Iezerul Triunghiular.
Cabanierul Nicolae Zdrăilă: ,,COVID-19 ne-a îngenuncheat”
- ,,Rezervările din perioada iulie – august 2020 au fost anulate. Pentru că aeroporturile au fost în alertă de pandemie, iar zborurile au fost anulate. Cabana Valea Sâmbetei a fost închisă trei luni de zile din cauza epidemiei, dar de la 1 iunie 2020 am redeschis. Am fost fericiţi că începem activitatea, dar nu ne-am gândit că acest virus ne va afecta. În timpul săptămânii cabana este goală, pustie, fără turişti, doar în zilele de vineri şi sâmbătă mai vin câţiva turişti. Anul trecut, în luna iulie, pe Valea Sâmbetei se vorbea doar limbi străine, rar întâlneam turişti români. În fiecare seară cazam 20 – 30 de turişti străini şi 2 – 3 români. Nu făceam faţă la bucătărie, dimineaţa în sala de mese la micul dejun era agitaţie mare. Nu aveam suficiente locuri de cazare pentru toţi turiştii. Pregăteam zeci de omlete, cârnăciori, ciorbiţe şi grătare pentru aceşti turişti străini. Camerele disponibile erau veşnic pline, erau insuficiente. Abia reuşeam să schimbăm lenjeria şi cazam alţi turişti. Străinii veneau în grupuri organizate, însoţiţi de un ghid montan, iar destinaţia lor era traseul de creastă din Munţii Făgăraş. Virusul COVID – 19 ne-a îngenuncheat şi nu ştiu când ne vom reveni la normal’’ a spus Nicolae Zdrăilă, cabanier la cabana Valea Sâmbetei. Cei care urcă în această perioadă în masiv sunt turiştii români ,,Mulţi dintre turişti sunt localnici, dar aceştia nu vin să se cazeze la cabană sau să facă consumaţie. De regulă ei fac drumeţii sau plimbări în natură cu raniţa în spate. Unii vin în poieniţa de lângă cabana Valea Sâmbetei pentru un picnic, iar alţii urcă la chilia părintelui Arsenie Boca’’ a mai spus Nicolae Zdrăilă.
- ,,În acest sezon de vară pe traseele montane am întâlnit doar turişti români, turiştii stăini nu au mai venit în masivul Făgăraş. În alţi ani, prezenţa acestora era la tot pasul, dar mai ales pe traseul de creastă din Munţii Făgăraşului. Veneau de la mii de km să facă creasta” a spus Romică Ramba, şeful postului de jandarmi montani.
Tomas Bross: ,,Străinii şi-au anulat rezervările din cauza pandemiei”
,,Toate cabanele construite pe lanţul muntos din Carpaţi sunt afectate de acest virus. Este jale mare, cabanierii s-au pregătit şi au investit pentru acest sezon de vară 2020, dar nu au turişti. Străinii au anulat rezervările din cauza epidemiei. Suntem fruntaşi în Europa la numărul de infectări cu COVID – 19, normal ca turiştii străini să ocolescă ţara noastră. În perioada iunie – august 2020, sute de turişti din Germania, Austria, Spania, Belgia, Franţa şi Olanda aveau rezervări” a spus salvamontistul Tomas Bross.
Peste 500 de locuri de cazare în Munţii Făgăraşului
Pe traseul de creastă din Munţii Făgăraşului sunt cinci cabane montane care au peste 500 de locuri de cazare:
- Cabana Negoiu: 170 de locuri
- Cabana Podragu: 60 de locuri
- Cabana Valea Sâmbetei: 60 de locuri
- Cabana Bârcaciu: 30 de locuri
- Cabana Bâlea: 200 de locuri
Sfatul salvatorilor montani
,,Foarte mulţi turişti care ajung pe creasta Munţilor Făgăraş nu au experienţă, nu sunt echipaţi, nu cunosc traseul şi nu respectă regulile elementare să nu se abată de la traseele marcate, să se informeze despre starea traseelor şi despre starea vremii. Mulţii dintre ei nu îşi calculează bine timpul şi nu îşi cunosc forţele proprii şi devin victimele munţilor. Din păcate mulţi turişti şi-au pierdut viaţa pentru că nu au fost echipaţi de munte. În urmă cu câteva zile, un turist din Bucureşti a murit în zona Vârfului Gălăşescu Mare, din cauza hipotermiei. Victima era îmbrăcată în pantaloni scurţi, tricou şi era încălţat în sandale’’ a mai spus Romică Ramba, jandarm montan. (M.F.)