Sala de conferinţe a editurii Agaton din Făgăraş a găzduit marţi, 28 ianuarie a.c., începând cu ora 16.00, conferinţa cu tema ,,Eminescu între ştiinţă şi credinţă”. ,,În fiecare marţi organizăm câte o conferinţă pe teme culturale, spirituale, sociale şi istorice” a spus Ioan Cişmileanu, coordonatorul editurii. La editura Agaton, cunoscută pe plan naţional, se dezbat sibiecte de interes cu specialişti care aduc temelor alese justificări necunoscute publicului larg. Preotul profesor Ciprian Bâlbă a impresionat la conferinţa cu tema ,,Eminescu între ştiinţă şi credinţă”. Prezentarea a început cu o trecere în revistă a obstacolelor puse în calea studierii operei poetului naţional în ultimele cinci decenii, precizându-se perioada anilor 50 când a fost scos din manualele şcolare, urmată de reabilitarea lui prin anii 80, ca mai apoi, după 1990, să se instaleze o decapitare a marelui poet. ,,Eminescu îi deranjează doar pe cei care nu au nicio legătură cu poporul român. În opera lui Eminescu vedem creştinismul cosmic care respiră prin poezie. Orice ţăran înţelege ,,Sara pe deal”. Poezia ,,Somnoroase păsărele” este profund creştină, dar un creştinism cosmic, nu cel dogmatic. În Luceafărul, Eminescu schimbă finalul basmului: fata îi cere Luceafărului să-i lumineze norocul, iar el îi spune- ,,Norocul vă petrece” după ce a fost trădat. Oricine care simte scânteia divină ar spune acest lucru. ,,Chip de lut” este iarăşi o expresie creştină, pentru că omul a fost plămădit din pământ” a spus profesoara Crina Palas. ,,Eminescu este primul din lume care a versificat teoria relativităţii. În urma studiilor făcute la Viena şi Berlin, el anticipase prin versuri teoria relativiăţii a lui Einstein. Nu vreau să-l apăr în faţa celor care-l denigrează, pentru că Eminescu se apără pe sine prin poeziile sale. Pe un Minei de la Mănăstirea Neamţului este scrisă dorinţa lui Eminescu de a se spovedi şi a se împărtăşi. Amintim că două dintre surorile mamei sale, Raluca Jurascu, au fost călugăriţe. Nu ai cum să spui că Eminescu a fost ateu, aşa cum susţin unii. N-a fost nici sfânt, dar cu siguranţă nu ateu. Pe marginea unor manuscrise de-ale lui s-a găsit prologul Evangheliei de la Ioan- ,,la început a fost Cuvântul…” Poeziile sale scrise în ultima parte a vieţii vorbesc despre profunzimea morţii. Tot ce e spiritual în opera lui Eminescu este interpretat în manieră orientală, însă nu poţi explica toate acestea pe seama religiei orientale, Eminescu a avut o legătură foarte strânsă cu Biserica Ortodoxă, Maica spirituală a neamului românesc, aşa cum o definea el. Să luăm de pildă ,,Luceafărul”, care devine antropomorfic, apoi anghelomorfic, fulger ne-ntrerupt, ,,gând purtat de dor”. La viteze foarte mari materia se transformă în energie, după cum ne explică Fizica cuantică. Ori cum au gândit unii? ,,Noi nu avem treabă să distrugem cultura română, noi vrem să-l distrugem pe Eminescu”. În ceea ce priveşte cultura universală a lui Eminescu şi temele abordate de el din alte religii, Zoe Dumitrescu Buşulenga, adică maica Benedicta, spunea că toţi oamenii mari s-au scindat la un anumit dat, înainte să se reîntoarcă la origini. Cuvântul s-a resetat în ziua de Rusalii, după ce înainte Dumnezeu le-a încurcat oamenilor limbile la Turnul babel, sau ,,ziguratul” lui babel. Poeţii au încercat să ajungă la cuvântul original” a explicat pr. Ciprian Bâlbă.
(Ștefan BOTORAN)
