,,Afacerea Zoe şi Pauletta” de 1,4 milioane de lei, la Spitalul Făgăraş. Primarul şi CA al spitalului nu sunt străini  de ,,tun-ul” pe bani publici

•   Firma unui mason cu studii la Academia SRI  a vândut  Spitalului Municipal Făgăraş doi roboţi  cu  212.000  euro bucata, care au ca preţ de intrare  în ţară 65.000 de euro!
•   Primarul şi CA al spitalului nu sunt străini  de ,,tun-ul” pe bani publici
•  Ca la indigo se repetă ,,afacerea” din 2015 de la spital, care este cercetată de DNA

Că sistemul medical din România este unul bolnav nu mai încape îndoială. Că spitalele produc victime este un lucru, de asemenea, real. Că personalul medical din spitale este insuficient ca de altfel şi dotările sau medicamentele, nu mai poate nimeni să nege. Că medicii pleacă din ţară pentru lefuri şi condiţii mai bune este în continuare un adevăr.  Că nu se face nimic pentru a schimba ceva este la fel de adevărat. Un exemplu pentru modul în care se fură banii din sistemul medical românesc este şi Spitalul Municipal Făgăraş ,,Dr Aurel Tulbure”. La finele anului 2015 s-a evaporat  un milion de lei din bugetul unei investiţii cu aparatură medicală, iar în această vară, ca la indigo,  nu mai puţin de 1,5 milioane de lei. Două ,,tunuri” au tras responsabilii puşi să asigure un management optim la spitalul din Făgăraş.  Se fac oferte, licitaţii, dar se pare că funcţionează bine şi para-ndărăt-ul, metodă  devenită  obişnuinţă în România de după 1990 şi care a creat miliardarii de carton pe spatele bugetului.  Dacă în cazul primului  tun  actualul primar a criticat conducerea de atunci a spitalului,  cerându-i recuperarea prejudiciului, la cel din 2019 nu comentează, chiar dacă valoarea  o depăşeşte cu mult pe cea din urmă cu 4 ani.  Procurorii DNA îi cercetează pe artizanii ,,afacerii” din 2015, dar privesc de acum şi spre ,,tunul” din 2019.

Dintr-un condei s-au plătit în plus 2,5 milioane de lei pentru 2 investiţii

Dintr-un condei s-a furat în 2015  din bugetul unei investiţii utile spitalului din Făgăraş nu mai puţin de un milion de lei, adică 60% din valoarea totală a investiţiei. Printr-o suveică de firme, aparatura medicală a ajuns la spitalul făgărăşean cu adaosuri comerciale şi de 250%. Este lesne de înţeles că persoanele care au parafat achiziţiile au ştiut încă de la început că investiţia se va transforma într-o ,,afacere”,  una  cu iz penal, dosar penal nr. 168/P/2017. Tot dintr-un condei,  în 2019,   bugetul altei investiţii utile  spitalului s-a transformat într-o profitabilă ,,afacere” pentru cei care  au păstorit-o. Două milioane de lei a fost suma alocată şi cheltuită pentru doi roboţi, dar costul real al acestora a fost puţin peste  600.000 lei. Adaosul comercial aplicat roboţilor a fost de 328%, ceea ce înseamnă că Spitalul Făgăraş a achiziţionat un robot cu un million de lei  când costul real al acestuia era de aproximativ  305.000 lei.   În ambele cazuri bugetul investiţiilor a fost asigurat 90% din bugetul Ministerului Sănătăţii, iar 10% din bugetul local al Făgăraşului.

Doi roboţi cu adaos comercial de 328%

425.531  euro. Cam atât  a plătit spitalul din Făgăraş unei firme din Bucureşti pentru Zoe şi Pauletta, cei doi roboţi  Xenex  care elimină infecţiile  intraspitaliceşti. În condiţiile în care  un astfel de aparat   are preţul de intrare în ţară până la  65.000 euro, aşa cum au  constatat ziariştii de la libertatea.ro.  Un preţ mai mult decât triplu plătit din banii publici. Pentru cei 2 roboţi  Xenex ajunşi la Făgăraş pe la mijlocul verii 2019, investiţia  a fost de aproximativ două milioane de lei, respectiv 425.000 euro,  suma fiind  asigurată de Primăria Făgăraş (10%) şi Ministerul Sănătăţii (90%). Un ,,tun” de 1,5 millioane de lei (15 miliarde lei vechi), cam 70% din valoarea invetiţiei. Ca la indigo se repetă situaţia din 2015, când Spitalul Municipal Făgăraş a achiziţionat aparatură  medicală la suprapreţ, afectând bugetul total al investiţiei cu un milion de lei. Iţele afacerilor au ajuns atunci până la reprezentanţi din instituţiile centrale din Bucureşti, iar acum bat, aşa cum susţine libertatea.ro, spre  Academia SRI. S-au lăudat cu această investiţie Mariana Câju, omul numit de primar în CA-ul spitalului, şi primarul, dar n-au amintit nimic de costul achiziţiei aşa cum era normal fiind vorba de banii publici.   Cu banii plătiţi firmei Sanimed SRL se puteau achiziţiona minim 6 astfel de aparate care să elimine infecţiile intraspitaliceşti.  Dar pentru Zoe şi Pauletta s-a acceptat un adaos comercial de 327%.

Spun doar ce le convine

Mariana Câju şi primarul s-au fotografiat cu roboţii pentru a impresiona  opinia publică,   fără să justifice  însă  costurile acestora.   ,,Spitalul din Făgăraş este cea de-a treia unitate spitalicească din România care deţine roboţi americani de ultimă generaţie pentru combaterea infecţiilor nosocomiale. Prima unitate spitalicească a fost Spitalul Clinic „Dr. Victor Babes” (1 robot Xenex), iar cea de-a doua Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 roboti Xenex).  Reprezentanţii spitalului îşi doresc ca şi alte spitale din judeţul Braşov să îşi achiziţioneze astfel de aparate, şi fac o invitaţie către orice autoritate publică (Consiliul Judeţean, primării, spitale) să vină şi să vadă cum funcţionează roboţii” declara presei Câju. La scurt timp o anchetă jurnalistică a descoperit ,,afacerea” cu aparatură medicală de import. După acest moment, conducerea spitalului n-a mai apărut în faţa făgărăşenilor cu explicaţii.

 Ancheta Libertatea

,,Roboţii costă circa 100.000 $ bucata”, spunea în 2018 chiar Morris Miller, şeful firmei producătoare Xenex, citat de publicaţia economică Xconomy din Cambridge, Massachusetts. Patronul Sanimed, Cătălin Hideg, a apărut în investigaţia Secureanu, în calitate de partener de afaceri la Spitalul “Malaxa”, coleg la Academia SRI cu fostul director de la Malaxa şi de protejat al generalului Constantin Onişor, coordonator al doctoratelor lui Secureanu şi Hideg. Sanimed International Impex este compania care aduce în România robotul Xenex UV-C. Robotul este folosit pentru a omorî germenii din spitale, cu ajutorul luminii ultraviolete.  Patronul şi administratorul Sanimed este Cătălin Hideg, despre care echipa de investigaţie a scris în 2015, în timpul cazului Secureanu.   Puternic conectat la masonerie, precum şi la persoane precum Florin Secureanu sau din sistemul academic al SRI, precum generalul Onişor, Hideg a controlat o parte a acţiunilor de la Sanimed, până în 2017, printr-un off-shore din Cipru şi a făcut afaceri şi cu nepotul lui Fidel Castro. Libertatea a găsit în sistemul de achiziţii publice mai multe acorduri-cadru pentru cumpărarea robotului importat de Sanimed de către Spitalul Marius Nasta (maximum 4 bucăţi) şi de către spitalul Judeţean Tulcea (maximum 8 bucăţi). În ambele cazuri, preţul per bucată este în jur de 175.000 de euro (174.000 de euro la Nasta, 176.000 de euro la Tulcea).   Sanimed afirmă, pe propriul site, că alte 3 spitale au cumpărat produsul Xenex UV-C: Spitalul Clinic “Dr. Victor Babeş” (o bucată) şi Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 bucăţi) Spitalul Municipal “Dr. Aurel Tulbure” din Făgăraş – două bucăţi (roboţi denumiţi Zoe şi Pauletta). Conform contractului cu firma lui Cătălin Hideg, preţul robotului deja vândut către Victor Babeş este de 737.700 de lei, adică aproximativ 154.000 de euro”.  Spitalul din Făgăraş a plătit pentru un robot valoarea cea mai mare, 212.000 euro.

Care este preţul real al unui astfel de robot?

“În România, preţul de intrare cu taxe, fără transport, este de 60.000-65.000 de euro”, spune pentru Libertatea o sursă din industria aparatelor medicale. Informaţia este în concordanţă cu preţurile devenite publice în SUA, acolo unde costurile ridicate ale sistemului medical au obligat companiile şi spitalele să fie extrem de transparente.
Într-un studiu publicat în octombrie 2015 de ECRI Institute din Pennsylvania, un ONG de cercetare în domeniul medical, sistemul Xenex UV-C costa aproximativ 81.000 de dolari. “Roboţii costă circa 100.000 $ bucata”, spunea şi Morris Miller, CEO Xenex,citat de publicaţia economică Xconomy din Cambridge, Massachusetts, oraşul în care funcţionează celebra universitate MIT.  Compania Xenexa fost fondată în 2008 de doi epidemiologi americani, Julie Stachowiak şi Mark Stibich, ambii cu doctorat la prestigioasa John Hopkins University din Baltimore, Maryland. Patronul firmei Sanimed nu a răspuns încercărilor ziarului de a afla de unde decurge diferenţa de preţ dintre cumpărare şi vânzarea robotului Xenex UV-C, deşi ziarul a trimis întrebări încă de acum o săptămână” (sursa libertatea.ro).

Investiţie bănoasă, dar nu pentru spital
 

Mult trâmbiţata investiţie din 2015 de la Spitalul Municipal Făgăraş, utilă de altfel, în valoare de 1.571.900 lei şi finanţată de Ministerul Sănătăţii în proporţie de 90%, respectiv 1.429.000 lei, şi Primăria Făgăraş cu 10%, respectiv 142.900 lei, a fost transformată de cei implicaţi într-o afacere care a prejudiciat bugetul investiţiei cu aproape 1.000.000 de lei. Gaura în bugetul alocat spitalului de la Făgăraş a fost descoperită de auditorii Camerei de Conturi Braşov în  2016. Investiţia a fost realizată defectuos sub oblăduirea primarului Făgăraşului   şi a directorului economic de către conducerea de la acea vreme a spitalului.   Puşi în faţa faptelor de către auditorii financiari ai Curţii de Conturi, cei responsabili şi-au recunoscut vinovăţia.  ,,Plăţi nejustificate efectuate de Spitalul Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraş către SC Acuvix Image SRL şi SC IPS Management Solutions SRL pentru achiziţia unor echipamente medicale la preţuri semnificativ mai mari faţă de cele plătite de către furnizori subcontractanţi” stipulează Raportul Curţii de Conturi (C.C.) întocmit la data de 5 mai 2016 la finalizarea verificărilor de la Primăria Făgăraş. Investiţia luată la puricat de auditorii CC a însemnat achiziţia următoarelor dotări: masă de operaţie, lampă operaţie, aparat anestezie înaltă performanţă, aparat anestezie medie perfornanţă şi RX mobil C-Arm care au fost cuprinse în programul de investiţii al unităţii spitaliceşti din anul 2013.

Artizanii afacerii cercetaţi de  DNA  

Spitalul Municipal Făgăraş a organizat o licitaţie deschisă, on line, care s-a concretizat prin procesele verbale de evaluare nr. 10149/13 decembrie 2013 şi nr. 10.201/16 decembrie 2013 urmate de încheierea unor ,,acorduri cadru de furnizare”echipamente. Astfel, prin documentul nr. 57/7 ianuarie 2014 SC Acuvix Image SRL furniza spitalului următoarele echipamente: masa de operaţie, lampa de operaţie, aparat anestezie înaltă performanţă, aparat anestezie medie performanţă. Prin acordul de furnizare nr. 58/7 ianuarie 2014, SC IPS Management Solutions SRL furniza aparatul RX mobil-C-Arm. Numai că echipamentele au fost furnizate de alte două firme şi nu de firmele desemnate prin licitaţie.  Concret, SC Acuvix Image SRL încheiase acordul de subcontractare cu SC Neomed SRL nr. 150/14 noiembrie 2013 pentru masa de operaţie şi lămpile de operaţie, iar SC IPS Management Solutions SRL cu SC Tehno Electro Medical Company SRL pentru RX mobil C-Arm. De asemenea, SC Acuvix Image SRL a mai încheiat un acord de asociere cu SC Adion SRL, nr. FN/14 noiembrie 2013, pentru aparatele de anestezie.  Procedurile de licitaţie au fost realizate de Spitalul Municipal Făgăraş, care  a achitat, în ultimele zile ale lunii decembrie 2015, facturile emise de firme pentru echipamentele medicale.  În urma verificării operaţiunilor legate de cheltuielile de capital efectuate de Spitalul Municipal Făgăraş s-a constatat că achiziţiile de echipamente de la SC Acuvix Image SRL s-au făcut la ,,preţuri semnificativ mai mari faţă de cele plătite subcontractanţilor”.  ,,Valoarea prejudiciului constatat: este în sumă de 960.679 lei (peste 200.000 de euro) din care plăţi nejustificare în valoare de 914.932 lei şi beneficii nerealizate pentru perioada ianuarie-mai 2016, în valoare de 45.747 lei. Ordonatorul de credite va lua măsuri pentru   evidenţierea  şi recuperarea prejudiciului” a impus Curtea de Conturi.   Abia în ianuarie  2017, Primăria Făgăraş a dat în judecată firmele, dosarele civile ajungând la Tribunalul Braşov,  dosarul civil nr. 335/62/2017 cu SC Acuvix Image SRL şi dosarul nr. 336/62/2017 cu IPSManagement Solutions SRL.  După 2 ani, Tribunalul Braşov a suspendat  cauzele, dosarul în care pârât este   Acuvix Image SRL până la 14 mai 2020,  fiind pe rol  dosarul penal nr. 168/P/2017, iar dosarul în care este pârât   IPS Management Solution SRL,  până la 13.12 .2019,  fiind în cercetare la DNA Braşov  dosarul penal 168/P/2017. (Lucia BAKI)