Trecerea la ora de vară reprezintă unul dintre momentele importante ale fiecărui an. Dar când are loc această modificare și de ce este importantă? Află cum ne influențează viața de zi cu zi și ce trebuie să știi pentru a te adapta mai ușor la noul program.
Efectele schimbării orei pot fi resimțite atât la nivel personal – prin modificarea obiceiurilor de somn și de muncă – cât și la scară mai largă, având implicații economice și sociale.
Descoperă când trecem la ora de vară 2025 în România, de ce e importantă această schimbare și cum îți poate influența sănătatea, programul și banii.
Când se schimbă ora de vară 2025
În 2025, această schimbare va avea loc în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, la ora 03:00, când ceasurile vor fi date înainte, devenind ora 04:00. Pierdem, așadar, o oră de somn, dar ne bucurăm de mai multă lumină pe parcursul zilei.
Apoi, în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, la ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi la 03:00 și vom trece la ora de iarnă, conform calendar-center.ro.
Este important de reținut că, deși aceste date sunt stabilite oficial, ocazional pot apărea discuții privind schimbări legislative la nivel european. Până în prezent, nu s-a ajuns la un consens final pentru renunțarea la sistemul de oră de vară/ iarnă, astfel că România continuă să aplice această practică.
Schimbarea orei
Scopul principal al trecerii la ora de vară este de a profita la maximum de lumina naturală a soarelui. Ideea a fost inițial propusă și implementată pentru a reduce dependența de iluminatul artificial, mai ales în contextul industrial și economic al secolului XX. Cu cât petrecem mai mult timp în lumina naturală, cu atât folosim mai puțină electricitate pentru a ne ilumina locuințele, birourile și alte spații de activitate, conform Oraexactă.eu.
La nivel global, această măsură a fost adoptată pentru a sincroniza mai bine programul de lucru și de viață cu orele de lumină naturală. În teorie, beneficiile sunt următoarele:
· oră suplimentară de lumină naturală la finalul zilei poate contribui la reducerea consumului de energie electrică.
· Expunerea la soare stimulează secreția de vitamină D și are efecte pozitive asupra stării noastre emoționale.
· Atunci când lumina naturală este disponibilă pe o durată mai lungă, oamenii pot fi mai activi și mai eficienți în realizarea diferitelor sarcini.
Cu toate acestea, în practică, beneficiile economice pot fi subiect de dezbatere, întrucât schimbarea tiparelor de consum de energie este influențată de mulți factori (climă, structura economică, tehnologii de iluminat eficiente etc.).
Confuzia dintre ora de vară și ora de iarnă
Adesea, oamenii se întreabă dacă ceasurile „se dau înainte sau înapoi“. Pentru a reține mai ușor, există o formulă populară în limba engleză, care spune „Spring forward, Fall back“, adică primăvara dăm ceasurile înainte, iar toamna înapoi. În cazul anului 2025:
La ora de vară (primăvară, 30 martie 2025): Ceasurile se dau înainte. Astfel, la ora 03:00, devine ora 04:00.
La ora de iarnă (toamnă, 26 octombrie 2025): Ceasurile se dau înapoi. Astfel, la ora 04:00, devine 03:00.
De ce se schimbă ora
Schimbarea orei, cunoscută și sub denumirea de „ora de vară” și „ora de iarnă”, este o practică adoptată în multe țări pentru a valorifica mai bine lumina naturală pe parcursul zilei. Această ajustare a ceasurilor are scopuri economice, sociale și legate de eficiența energetică.
Conceptul de ajustare sezonieră a orei a fost propus pentru prima dată de omul de știință Benjamin Franklin în 1784, când acesta a sugerat că o mai bună utilizare a luminii naturale ar reduce consumul de lumânări și ulei pentru lămpi. Totuși, ideea nu a fost implementată până în timpul Primului Război Mondial.
Prima țară care a introdus oficial ora de vară a fost Germania, în 1916, urmată de Regatul Unit și alte state europene. Scopul principal era economisirea energiei prin reducerea utilizării iluminatului artificial. După război, multe țări au renunțat la această practică, dar au reintrodus-o în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În prezent, ora de vară este folosită în aproximativ 70 de țări, însă aplicarea acestei măsuri variază. De exemplu, în Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce unele țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat la acest sistem.
Motivul principal al trecerii la ora de vară este de a folosi mai eficient lumina naturală, ceea ce duce la reducerea consumului de energie. Prin extinderea perioadei de lumină naturală, necesitatea utilizării iluminatului artificial este mai mică. Totuși, eficiența acestei economii este discutabilă în epoca modernă, unde iluminatul LED și electrocasnicele eficiente energetic au redus impactul acestei măsuri.
De asemenea, expunerea la mai multă lumină naturală poate îmbunătăți starea de spirit și reduce riscul depresiei sezoniere. În plus, studiile arată că accidentele rutiere scad în perioada în care este mai multă lumină seara, deoarece vizibilitatea este mai bună.
Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp afară, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când este lumină mai mult timp.
Impactul asupra sănătății și stării de bine
Schimbarea orei poate avea consecințe asupra ritmului circadian al organismului. Ritmul nostru intern (numit și ceas biologic) este reglat de secreția de melatonină și de alți hormoni, în funcție de ciclul natural de lumină-întuneric. Când schimbăm ora cu 60 de minute, chiar dacă pare puțin, corpul nostru poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta.
Efectele negative ale trecerii la ora de vară
Efecte posibile ale trecerii la ora de vară:
· Tulburări de somn: Unii oameni pot experimenta insomnie sau dificultate în a adormi, deoarece organismul nu este obișnuit cu noul program.
· Oboseală accentuată: Lipsa unei ore de somn și adaptarea la un ciclu nou de trezire pot duce la o stare de somnolență în primele zile de după schimbare.
· Stres și iritabilitate: Dereglarea ritmului biologic poate cauza stare de irascibilitate, dificultăți de concentrare și chiar episoade de anxietate la persoanele predispuse.
· Creșterea riscului de accidente: Există studii care arată că în primele zile după trecerea la ora de vară, rata accidentelor rutiere și a accidentelor de muncă poate crește, pe fondul oboselii și lipsei de atenție.
Sfaturi pentru a gestiona mai ușor schimbarea
– Încercați să vă culcați cu 15-20 de minute mai devreme în săptămâna dinaintea trecerii la ora de vară, pentru a pregăti corpul pentru noul orar.
– Evitați să consumați cofeină și alcool înainte de culcare, mai ales în perioada de tranziție.
– Petreceți timp în aer liber în timpul zilei, pentru a stimula secreția de hormon responsabil cu reglarea ritmului circadian (melatonina).
– Faceți exerciții fizice regulate, dar evitați antrenamentele intense chiar înainte de ora de somn.
Discuțiile privind renunțarea la schimbarea orei
Deși acest sistem de ajustare sezonieră a orei este aplicat de mulți ani în Europa, au existat și există dezbateri intense cu privire la utilitatea sa. De-a lungul timpului, subiectul legat de posibila renunțare la schimbarea orei. În anul 2018, Parlamentul European a propus renunțarea la practica orei de vară/ iarnă, lăsând la latitudinea țărilor membre să decidă dacă optează permanent pentru ora de vară sau pentru cea de iarnă. Cu toate acestea, planul nu a fost implementat încă, întâmpinând diverse blocaje și opinii divergente între statele Uniunii Europene.
Argumente pro renunțare:
– Reducerea stresului și a perturbărilor de somn provocate de ajustarea bruscă.
– Simplificarea orarului de transport și a altor domenii care necesită o planificare exactă (de exemplu, aviație).
– Creșterea calității vieții pentru persoanele sensibile la schimbările de somn.
Argumente contra renunțare:
– Unele economii susțin că ora de vară aduce economii la energie și beneficii pentru turism și activități recreaționale după programul de lucru.
– Dificultatea de a ajunge la un consens la nivelul Uniunii Europene, deoarece țările din nord, sud, est sau vest pot avea priorități diferite în funcție de climă și fus orar.
Momentan, România rămâne în rând cu țările care aplică în continuare schimbarea orei, fără a avea o dată clară de implementare a unei eventuale modificări.
Schimbarea orei în alte țări
Schimbarea orei este o practică adoptată de numeroase țări pentru a valorifica mai eficient lumina naturală pe parcursul zilei. Totuși, implementarea acestei practici variază semnificativ la nivel global, iar unele națiuni au renunțat complet la ajustarea sezonieră a ceasurilor.
La nivel global, există dezbateri continue privind eficacitatea și relevanța schimbării orei în contextul modern. Argumentele în favoarea menținerii acestei practici includ economisirea energiei și maximizarea utilizării luminii naturale. Pe de altă parte, criticii subliniază perturbările aduse ritmului biologic al oamenilor și lipsa unor economii energetice semnificative în contextul tehnologiilor moderne de iluminat.
Deși schimbarea orei rămâne o practică obișnuită în multe țări, tendința globală arată o reevaluare a necesității acesteia, cu tot mai multe națiuni optând pentru menținerea unei ore standard pe tot parcursul anului.
În cadrul Uniunii Europene, toate statele membre continuă să efectueze schimbarea orei de două ori pe an. În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la această practică, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă va adopta permanent ora de vară sau de iarnă. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a ajuns la un consens, iar sistemul actual rămâne în vigoare, scrie consilium.europa.eu.
Mai multe țări au decis să renunțe la ajustarea sezonieră a ceasurilor, menținând aceeași oră pe tot parcursul anului. Printre acestea se numără Turcia și Islanda. În afara Europei, practica schimbării orei este prezentă în diverse țări, dar nu este universală.
În Statele Unite și Canada, spre exemplu, majoritatea regiunilor aplică schimbarea orei, însă există excepții notabile, precum statul Arizona și provincia Saskatchewan, care nu ajustează ceasurile.
În Australia, doar anumite state și teritorii, precum New South Wales, Victoria și Tasmania, practică schimbarea orei, în timp ce altele, precum Queensland și Australia de Vest, nu o fac.
