Consumul de alcool este „cel mai nou venit” pe lista factorilor care cresc semnificativ riscul de cancer, după ce în Statele Unite a fost lansată, recent, propunerea ca băuturile alcoolice să fie etichetate după modelul produselor din tutun: cu alerta că pot favoriza apariția câtorva tipuri de cancer.
Numărul cazurilor de cancer este în creștere în ultimii ani, inclusiv la tineri. Cauzele acestui fenomen sunt multiple și țin atât de factori pe care nu îi putem controla, cât și de factori considerați controlabili, arată, într-un dialog cu HotNews, dr. Răzvan Curcă, medic oncolog și președintele Societății de Oncologie Medicală din România.
„Marea majoritate” a factorilor de risc asociați apariției cancerului „țin însă de stilul de viață și de obiceiurile fiecăruia dintre noi”, spune medicul.
„Legătura dintre apariția cancerului și factorii comportamentali este în strânsă legătură”, confirmă și Mihai Ciochinaru, medic oncolog, în discuția cu HotNews.
„Nu mai există nicio cantitate de alcool care să fie considerată sigură”
Discuția despre alcool ca factor ce poate favoriza apariția cancerului „este una mai nouă”, spune medicul oncolog Răzvan Curcă. „Iar noutatea nu vine neapărat din faptul că alcoolul este și el considerat un factor de risc, ci din faptul că discuția legată de consumul de alcool a devenit foarte drastică.”
„Până în urmă cu câțiva ani, se considera că un consum moderat de alcool este sigur. Recomandările actuale spun că nu mai există nicio cantitate de alcool care să fie considerată sigură. Aceasta este marea noutate a recomandării. Este adevărat că riscurile cresc proporțional cu cantitatea. Dar aceasta este marea schimbare și aceasta este știrea care vine din America”, arată medicul oncolog.
”Sunt anumite tipuri de cancere în cazul cărora există o corelație certă”
Însă cazurile de cancer care pot fi legate de consumul de alcool „nu sunt cele mai multe”, mai spune medicul. Vorbim, în special, despre cancerul hepatic, cancerele digestive și cele din sfera ORL.
În ceea ce privește legătura dintre consumul de alcool și cancer, „studiile nu sunt la fel de evidente precum în cazul fumatului sau al obezității”, declară, pentru HotNews, și dr. Mihai Ciochinaru, medic oncolog. „Dar sunt anumite tipuri de cancere în cazul cărora există o corelație certă între excesul de consum de alcool și apariția cancerului”, completează el.
Alcoolul, asociat cu 7 tipuri de cancer
În octombrie anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății avertiza că alcoolul este considerat responsabil de unul din 11 decese produse în Europa.
Alcoolul este considerat un factor ce crește riscul apariției a peste 200 de boli, de la infarct, accident vascular cerebral sau probleme digestive până la 7 tipuri de cancer: cancer la ficat, cancer colorectal, cancer la sân, cancer bucal, cancer esofagian, cancer faringian și laringian.
Din acest motiv, Organizația Mondială a Sănătății a lansat, în toamna trecută, campania „Redefinirea alcoolului pentru o Europă mai sănătoasă, mai sigură și mai fericită”, ce conținea recomandări atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile din domeniul sănătății din țările europene.
La începutul acestui an, Chirurgul General al SUA – o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice – a cerut ca pe eticheta băuturilor alcoolice să apară avertismentul că alcoolul crește riscul apariției cancerului. Mișcarea ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, cu ani în urmă.
Efectele legislației anti-fumat în scăderea cazurilor de cancer se văd abia după 20-25 de ani
România se numără printre țările care au adoptat o legislație de control al fumatului, de la restrângerea fumatului în spații publice până la etichetarea produselor din tutun cu riscurile legate de sănătate. Acest lucru s-a întâmplat însă cu un decalaj de câțiva ani față de țările vestice.
Iar efectele acestei măsuri ne așteptăm să se vadă în viitor, potrivit medicului oncolog Răzvan Curcă: „De la momentul când se adoptă legislația până când vezi efectele în scăderea incidenței cancerului, poate să dureze cam 20-25 de ani.”
În România „încă nu au trecut acești 20-25 de ani. Așa că, probabil, de abia în jurul anului 2030 vom vedea niște semnale pozitive, din punctul de vedere al scăderii incidenței cancerelor favorizate de fumat.”
În țările unde legislația anti-fumat a fost înăsprită cu ani buni înaintea României, efectele deja se văd, arată dr. Răzvan Curcă: „În lumea vestică, numărul cazurilor de cancer pulmonar, în special la bărbați, a început să scadă. Tocmai datorită faptului că a scăzut numărul de fumători. Controlul fumatului a fost înăsprit progresiv prin legislație, iar efectele deja se văd.”
De ce tutunul a fost etichetat înaintea alcoolului
Avertismentele pe pachetele de țigări „există deja de câteva zeci de ani, dar nu apar, la momentul de față, și pe sticlele cu băuturi alcoolice tocmai din cauză că această schimbare de concepție este foarte nouă – nu mai veche de un an sau doi”, explică oncologul Răzvan Curcă.
Ar fi necesară și oportună o discuție despre etichetarea acestor produse și în România? Președintele Societății de Oncologie este de părere că ar trebui, mai întâi, să fie derulată o campanie de informare. „Partea de etichetare cred că este o etapă, dar nu este prima etapă.”
„Întotdeauna, în momentul în care începe o astfel de acțiune de conștientizare a unui risc, informația trebuie să fie diseminată și să devină accesibilă unui public cât mai larg. Iar după ce există o astfel de dezbatere, poate să fie luată această măsură, a etichetării produselor alcoolice. Dar nu ca o măsură inițială”, spune medicul.
„Trebuie, mai întâi, să diseminăm informația și să o discutăm, înainte de a ajunge la etichetări. Pentru că fiecare factor de risc trebuie cunoscut, trebuie înțeles de ce se întâmplă asta, care este riscul de consum. Spre exemplu, riscul legat de consumul de alcool este mai redus decât cel legat de fumat”, adaugă Răzvan Curcă.
„Pe de altă parte, într-adevăr, în România suntem în topul cantității de alcool consumate la nivel european”, admite el.
„Ca urmare, este o discuție oportună și pe care ar trebui să o avem, la nivel de țară”, consideră președintele Societății de Oncologie.
Obezitatea, mai greu de controlat „printr-o măsură organizatorică”
Și medicul oncolog Mihai Ciochinaru consideră că încercarea autorităților, deocamdată din SUA, de a eticheta produsele alcoolice cu avertismentul privind riscul de a dezvolta cancer „este o inițiativă foarte bună”.
„Categoric, etichetarea produselor din alcool ar fi binevenită”, spune medicul. „Dar alcoolul nu este unicul factor care poate să crească riscul de apariție a cancerului. Există o multitudine de alți factori pe care ar trebui să îi luăm în discuție”, subliniază el.
Medicul consideră că „abordarea ar trebui extinsă în cadrul acestui concept care înseamnă un stil de viață sănătos, ce presupune o mulțime de factori care ar trebui luați în discuție: evitarea obezității prin mișcare și exercițiu fizic, evitarea unor alimente care, cel puțin potențial, pot fi legate de apariția unor tipuri de cancer – cum este consumul excesiv de zahăr sau de dulciuri rafinate, precum și adoptarea unui regim alimentar mai apropiat de ceea ce se numește regim alimentar mediteraneean: bazat pe fructe, legume, carne de pește”, potrivit medicului oncolog Mihai Ciochinaru.
Mai ales că, amintește el, măsurile și politicile sanitare din domeniul fumatului „au dus la o scădere a incidenței unor tipuri de cancer, cum este cel bronho-pulmonar, mai ales în țările unde aceste măsuri au fost implementate de câteva decenii.”
Oncologul Mihai Ciochinaru spune că „aș lărgi abordarea, pentru că nu atât consumul de alcool este pe primul plan ca factor oncogen. Doar că obezitatea, spre exemplu, este mai complicat de controlat printr-o măsură organizatorică, așa cum sunt reducerea consumului de alcool sau a fumatului.”
Medicul mai spune că „nu știu cât de mult va conta etichetarea produselor alcoolice cu riscul apariției cancerului. Însă orice picătură în plus contează în scăderea factorilor de risc prevenibili.”
Pacienții oncologici sunt conștienți de obiceiurile care ar fi putut favoriza apariția bolii?
I-am întrebat pe cei doi medici oncologi dacă pacienții lor sau măcar o parte dintre ei sunt conștienți de faptul că o parte dintre obiceiurile lor ar fi putut favoriza apariția bolii.
„Mulți dintre pacienți sunt conștienți de anumite riscuri la care s-au supus prin stilul lor de viață. Nu toți, dar majoritatea sunt conștienți. În special în cazul fumatului”, este răspunsul lui Răzvan Curcă.
El spune că, în aceste discuții, se ferește întotdeauna să „culpabilizeze pacientul”: „Pentru că, oricum, fiecare se învinovățește. Și nu cred că eu trebuie să măresc stresul și trauma pe care orice diagnostic de cancer o aduce.”
„Într-adevăr, cei mai mulți pacienți sunt interesați și pun foarte multe întrebări legate de stilul de viață și de ce ar putea face ei ca să își crească șansele de vindecare sau de control al bolii pe termen lung. Nu există pacient care să nu întrebe aceste lucruri”, mai spune medicul oncolog.
Obiceiul la care bolnavii de cancer renunță cel mai greu
Și medicul Mihai Ciochinaru vorbește cu pacienții săi despre aceste lucruri: „În situația pacienților diagnosticați cu o afecțiune malignă, un stil de viață sănătos reprezintă o necesitate. În demersul nostru terapeutic, discutăm cu pacienții cu factori de risc prevenibili – cum sunt consumul de alcool, fumatul, obezitatea – pentru a își modifica stilul de viață.”
„Există studii care arată că inclusiv eficacitatea terapeutică este mai redusă la pacientul care continuă să fumeze și la fel și pentru consumul de alcool sau obezitate”, adaugă medicul.
Răzvan Curcă își încurajează pacienții să își schimbe stilul de viață după diagnostic: „Și, într-adevăr, mulți și-l schimbă. Nu toți, dar din experiența mea, cam jumătate își schimbă stilul de viață. Cancerul este un diagnostic care, pentru mulți, înseamnă o schimbare majoră. Este o traumă majoră, care de cele mai multe ori presupune schimbări ale stilului de viață. Sunt puțini pacienți care nu schimbă nimic.”
„Cel mai greu lucru la care renunță pacienții este fumatul”, mai spune Răzvan Curcă, iar Mihai Ciochinaru confirmă acest lucru: „Oprirea fumatului reprezintă cea mai mare dificultate la un pacient, mai mult decât consumul de alcool sau al anumitor alimente.”
Putem preveni cancerul?
Cancerul ar trebui privit „ca o sumă de boli, pentru că nu este o singură boală. Vorbim despre sute de boli care sunt numite sub această denumire de cancer. Există cancer pulmonar de multe feluri, există cancer de sân de multe feluri și așa mai departe. Sub acest termen de cancer, avem o paletă largă de boli, care se și tratează diferit în oncologia modernă”, explică dr. Răzvan Curcă.
„Nu putem spune că există o singură cauză pentru cancer”, explică președintele Societății Române de Oncologie, Răzvan Curcă. „Există o multitudine de factori, iar fiecare dintre ei poate să impacteze, într-o măsură mai mică sau mai mare, apariția cancerului. Fiecare poate avea o anumită contribuție.”
Pe o parte dintre acești factori îi putem influența sau controla, dar pe alții nu, spune medicul.
„Dintre cei pe care îi putem influența sunt factorii genetici: noi ne naștem cu un anumit bagaj genetic, cu anumite caracteristici pe care le moștenim de la părinții noștri, iar asta nu putem schimba. În anumite situații, asta ne aduce un risc mai mare de cancer.”
Dar marea majoritate a factorilor de risc asociați apariției cancerului țin de stilul de viață, subliniază medicul Răzvan Curcă.
Iar „cel mai important ca pondere și implicat în geneza celor mai multe tipuri de cancer este fumatul. Fumatul este factorul pe care îl putem implica în zeci de tipuri de cancer.”
Fumatul a fost „primul factor corelat categoric cu cancerul”, dar obezitatea l-a depășit
În al doilea rând, din punctul de vedere al impactului, sunt factorii „care țin de alimentație și de stilul de viață”, spune medicul oncolog Răzvan Curcă. Iar aici, „discuția este strâns legată de obezitate. În momentul în care ai o alimentație ce constă în dietă de tip fast food, acest lucru merge, de cele mai multe ori, mână în mână cu obezitatea. Iar obezitatea este unul dintre factorii de risc pentru foarte multe tipuri de cancer. În momentul de față, obezitatea infantilă poate fi una dintre explicațiile pentru care avem tot mai multe cazuri de cancer la persoane tinere.”
La rândul său, medicul oncolog Mihai Ciochinaru spune, în discuția cu HotNews, că fumatul „a fost primul factor nociv categoric corelat cu apariția unei neoplazii maligne. Mă refer nu doar la cancerul bronho-pulmonar, ci și la alte tipuri, precum cancerul de sferă ORL, de vezică, de tub digestiv și o multitudine de localizări în care fumatul reprezintă un factor favorizant.”
Dar, în prezent, „studiile arată că obezitatea a depășit fumatul ca factor predispozant prevenibil în apariția unor tipuri de cancer. Unele tipuri de tumori – cum sunt cancerele mamare, cancerul de endometru, cancerul colorectal – sunt legate în mod categoric de prezența obezității. Cancerul de endometru are o probabilitate de 7 ori mai mare de apariție la pacientele cu obezitate severă. La fel și cancerul mamar – probabilitatea de apariție în cazul persoanelor cu obezitate este o dată și jumătate mai mare”, explică dr. Mihai Ciochinaru.
De ce se vorbește puțin despre educație medicală și prevenție?
În România se vorbește, deocamdată, timid despre educație medicală și prevenție. O spun, cu subiect și predicat, ambii medici oncologi intervievați pentru acest articol.
„Se vorbește mai puțin decât ar trebui, deoarece există mai puțini specialiști implicați doar pe acest segment de prevenție și de explicare a importanței factorilor prevenibili pentru cancer și nu numai. Medicii, indiferent de specialitatea lor – că vorbim de oncologi, diabetologi sau alte specialități medicale – se axează mai mult pe tratamentul bolii deja diagnosticate și mai puțin pe zona de prevenție”, explică dr. Mihai Ciochinaru.
El mai spune că, în acest moment, în unele clinici private din România încep să existe „preocupări legate de medicina stilului de viață sănătos”. Mai crede că „această medicină a stilului de viață sănătos va deveni o disciplină de sine stătătoare” în viitor, în facultățile de medicină.
Răzvan Curcă a preluat, recent, conducerea Societății de Oncologie Medicală din România. Din această poziție, intenționează ca el și medicii oncologi să se implice „în partea de conștientizare, de prevenție și de screening”.
„Avem un plan de a începe un program de conștientizare și de a colabora cu toți actorii care își doresc să promoveze un stil de viață sănătos și să lucreze la astfel de acțiuni. În trimestrul doi al anului am dori să începem acest program.”
El speră ca și Ministerul Sănătății, care are în subordine Institutul Național de Sănătate Publică, cu atribuții în ceea ce privește prevenția, să se implice în dezvoltarea unui astfel de program.
„Educația medicală ar trebui să înceapă de la grădiniță”
Medicul oncolog Răzvan Curcă mai crede că educația medicală „ar trebui începută foarte devreme. Poate chiar și de la grădiniță.”
„E nevoie să implementăm niște obiceiuri sănătoase, să promovăm o alimentație sănătoasă, să promovăm mișcarea și sportul – care sunt un factor de protecție împotriva cancerului. Ar fi foarte bine dacă Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, presa, ONG-urile – cum sunt societățile profesionale medicale – pot lucra împreună pentru un astfel de plan”, spune medicul.
El privește către procentul de obezitate infantilă, „care este din ce în ce mai mare în România de la an la an”: „Nu doar alimentația este de vină, ci și lipsa exercițiului fizic. Scutirile de la ora de educație fizică de la școală. Nu se mai promovează mișcarea, sportul și este păcat. Asta pe lângă stilul de alimentație care, din păcate, se apropie tot mai mult de alimentația de tip fast food.”
„Există o relație strânsă între lipsa de exercițiu fizic, alimentație proastă și obezitate. Este o <rețetă> pentru cancer la vârsta adultă”, avertizează președintele Societății Române de Oncologie.
