Boboteaza şi Sfântul Ion sunt sărbătorile care încheie praznicele iernii, iar în fiecare sat făgărăşean tradiţiile scot localnicii în mijlocul satului sau la râu. De Boboteazã în toate bisericile se sfinţesc apele şi preoţii obţin Aghiazma Mare care trebuie sã fie nelipsitã din orice casã. La Boboteazã, apa se sfinţeşte printr-o dublã invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numeste „Agheasmã Mare“, iar în restul anului, când apa se sfinţeşte doar printr-o unicã invocare a Duhului Sfânt, se obţine „Agheasma Micã“. După ce în Ajunul praznicului se sfinţesc casele oamenilor când preoţii merg din casă în casă botezând gospodăriile, în ziua sãrbãtorii, ei primesc Aghiazma Mare pe o vor folosi pe tot parcursul anului în cele mai încercate momente. În Ţara Făgăraşului preoţii îşi conduc enoriaşii spre răul din apropierea satului pentru sfinţirea apei. Când era ger, în unele sate se confecţionau cruci din gheaţă (Beclean) care erau sfinţite. În alte sate făgărăşene, preotul aruncă în râu crucea, (Ucea de Sus, Vad, Șercăița) iar tinerii intră în apă pentru a o recupera, semn că vor fi sănătoşi şi norocoşi pe tot parcursul anului. La Rucăr însă se păstrează un vechi obicei, acela prin care preotul paroh oficiază sfinţirea apei la răspântie de uliţe, în locul numit ,,Gura Părăului”.
Boboteaza la Rucăr
La Rucăr, sătenii s-au adunat dis de dimineaţă la biserică, au participat la slujba liturghiei după care au coborât la monumentul eroilor amplasat la prima răspântie de uliţe, ,,Gura părăului“. Aici, preotul paroh Silviu Goga a sfinţit apa, după care a botezat pârâul ce traversează satul și monumentul eroilor. Întreg satul a participat la ritualul botezului. Preotul paroh Silviu Goga a predicat sătenilor, accentuând importanța Botezului și a apei în viața omului. Și-a încheiat frumoasa predică recitând versurile poeziei ,,O, om“ scrisă de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul.
,, O, om, ce mari răspunderi ai
de tot ce faci pe lume,
de tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la alții dai,
căci ea,mereu,spre iad sau rai
pe mulți o să îndrume.
Ce grijă trebuie să pui
în viața ta toată,
căci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus…în veci nu-l mai aduni,
și vei culege roada lui
ori mort ,ori viu ,odată. (…)
Deci nu uita!..Fi credincios
cu grijă și cu teamă
să lași în urmă luminos,
un semn,un gând,un drum frumos,
căci pentru toate neîndoios,
odată vei da seamă“.
La sfârşitul slujbei de sfinţire a apei, Aghiazma Mare, fiecare sătean a fost botezat de preot, în timp ce s-a cântat troparul sărbătorii. Apoi fiecare şi-a luat ulciorul cu apă sfinţită pentru a-l duce acasă.
- ,,Aghiazma mare se face doar la Bobotează şi se păstrează tot anul. Este bine ca în casă familia să aibă Aghiazmă mare. De asemenea, este bine ca măcar o săptămână să se bea 2-3 închițituri de apă sfințită înainte de masa de dimineață” explică parohul de la Rucăr, preotul Silviu Goga.
Jocul din ,,Gura părăului”
După încheierea botezului, sătenii au aşteptat jocul tradițional. Tinerii din sat, discipoli ai instructorului de dansuri populare Gheorghe Văcăraț, fiu al satului, au prezentat în fața audienței, de altfel numeroasă, jocurile tradiționale. Au suplinit activitatea Cetei de feciori, care, în acest an, nu s-a organizat. Băieții şi fetele îmbrăcaţi în frumoasele costume populare au dat strălucire momentului. Tinerii au purtat cămăşile albe ţesute în război, cu coada scurtă plisată, pieptarele deschise în faţă cusute cu modele şi linii colorate, cioarecii ţesuţi borduraţi la tiv cu negru. Fetele s-au îmbrăcat cu ie cu şinoare şi crătinţe, ţinută specifică jocului de la Bobotează. Este o ţinută imperială, în alb şi negru, care poate concura cu orice costum de gală de pe mapamond. Au fost admiraţi și apreciați de sătenii care le-au urmărit atât costumele populare, dar şi jocul. Muzica a fost asigurată și de această dată de Horia Vâgu, un maestru al instrumentelor muzicale, fiu al satului. Tinerii s-au prins în învârtită, după jocul Fecioreasca. (Lucia BAKI)
