În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ţinute la lumină şi căldură, înmuguresc şi înfloresc, şi sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove
Astăzi prăznuim Intrarea Maicii Domnului în Biserică, Ovidenia, sărbătoarea instituită în amintirea zilei în care Sfinţii Ioachim şi Ana au dus-o pe fiica lor Maria, în vârstă de trei ani, la Templul din Ierusalim, după făgăduinţă. Toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
Simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele
21 noiembrie, ziua praznicului, este considerată a fi o zi magică. Acum se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. În tradiţia populară, se spune că de Ovidenie, cum se numeşte în popor această zi, se dechid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor. Tot acum, e bine ca oamenii certati să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca.
În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea. Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserică închinată Fecioarei Maria. Sărbătoarea este marcată cu cruce roşie în calendar şi cu dezlegare la peşte. Intrarea Maicii Domnului în Biserică anticipează intrarea noastră în Biserică prin Sfintele Taine şi definirea noastră ca persoane, chemate să fim în permanentă comuniune cu Dumnezeu.
Crengi de măr pentru Anul Nou
• În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ţinute la lumină şi căldură, înmuguresc şi înfloresc, şi sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. Să nu uităm că în colindele româneşti se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruţ, mărgăritar. Dacă am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum să nu ne întrebăm ce măr ar putea face în decembrie flori dalbe? Şi de ce măr? Pentru că strămoşii noştri ştiau de la bătrânii lor că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceea înflorea până de Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dăruit crenguţa, flori dalbe.
Pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte
•Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor. Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor. În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă. În anumite localităţi din nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată, potrivit crestinortodox.ro.
