România are cel mai ridicat procent al persoanelor obeze din toată Europa, arată un raport al OMS / Obezitatea este un risc major pentru sănătate / Cantitatea și calitatea alimentelor consumate, între principalele cauze

OMS a publicat recent un raport care arată incidența obezității la nivel mondial. Analiza raportului dintre greutate și înălțime a inclus date provenite de la mai mult de 220 de milioane de persoane din peste 190 de țări, iar rezultatul global arată că indicele de masă corporală (IMC) s-a modificat semnificativ, în creștere, la nivel global, între 1990 și 2022. Concluzia studiului, realizat de NCD Risk Factor Collaboration împreună cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), este că rata obezității a crescut de patru ori în rândul copiilor (persoane de sub 18 ani, fete și băieți) și s-au dublat în rândul adulților.

România, cei mai mari indici de masă corporală

Conform acestui raport, care se referă la situația estimată în februarie 2024, procentul total al persoanelor din România, cu indice de masă corporală egală sau mai mare de 30 kg/m² este de 38.2%, cea mai mare din Europa.

Prevalența standardizată pe vârstă a obezității a crescut, în România, cu peste 31,7 puncte procentuale, de la 25,3 la 38,1 din 2019, până în prezent. Crea mai ridicată creștere este în cazul bărbaților, de peste 29%. 

Suntem urmați la mică distanță de Ungaria cu un procent de 36,4% și Croația cu 35,7%. Procentul de 30% al populației obeze este atins și în Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Macedonia de Nord, și Lituania. 

Cele mai mici valori sunt în Franța cu 10,9%. În rândul țărilor cu cel mai mic indice al persoanelor obeze se mai află Elveția, Austria și Olanda. 

Incidența obezității, un maxim fără precedent la nivel mondial

Datele globale arată că pentru fetele, cu vârsta de 18 ani sau mai mică, din întreaga lume, rata obezității a crescut de la 1,7% din populația globală în 1990, la 6,9% în 2022. Pentru băieții de 18 ani sau mai puțin, creșterea a fost de la 2,1% la 9,3% în aceeași perioadă.

La femei, ratele obezității la nivel mondial au crescut de la 8,8% la 18,5%, iar la bărbați de la 4,8% la 14% pe aceeași perioadă. În același timp, ratele persoanelor subponderale au scăzut atât în rândul copiilor, cât și al adulților, ceea ce înseamnă că obezitatea este cea mai comună formă de malnutriție din lume.

Proporția copiilor și adolescenților subponderali la nivel mondial a scăzut cu aproximativ o cincime în cazul fetelor și cu mai mult de o treime în cazul băieților, în timp ce proporția adulților afectați de subponderabilitate s-a înjumătățit în aceeași perioadă.

Prof. Majid Ezzati, autor principal al studiului, a declarat că este „foarte îngrijorător” faptul că epidemia de obezitate observată în rândul adulților în multe părți ale lumii în 1990 se reflectă acum și în rândul copiilor și adolescenților de vârstă școlară. „În același timp, sute de milioane de oameni sunt încă afectați de subnutriție, în special în unele dintre cele mai sărace părți ale lumii. Pentru a aborda cu succes ambele forme de malnutriție, este vital să îmbunătățim semnificativ disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor sănătoase și nutritive”, spune Majid Ezzati, citat de thelancet.com

Aceeași sursă menționează opinia dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat: „Pentru a reveni pe drumul cel bun în atingerea obiectivelor globale de reducere a obezității, va fi nevoie de eforturile guvernelor și comunităților, susținute de politici bazate pe dovezi de la OMS și agențiile naționale de sănătate publică”.

Calitatea și cantitatea alimentelor, cauza principală

Creșterea prevalenței obezității și a dublei poveri nutriționale (coexistența malnutriției și a obezității) este rezultatul unei combinații complexe de factori. 

1. Schimbările în alimentație și accesul crescut la alimente procesate bogate în calorii, grăsimi saturate, zahăr și sare. Produsele de tip fast-food și băuturile răcoritoare cu zahăr sunt mai accesibile decât alimentele proaspete și sănătoase. 
2. Adoptarea unei dietă de tip occidentale, cu consum redus de fructe, legume și fibre, și creșterea consumului de alimente hipercalorice, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Aici se cuvine a face mențiunea că în țările dezvoltate din Europa trendul alimentar arată o tendință clară de a renunța la „dieta occidentală” în favoarea unei alimentații sănătoase, chiar dacă implică costuri mai ridicate. 
3. Reducerea activității fizice din cauza urbanizării, mecanizării și creșterii timpului petrecut în fața ecranelor și înlocuirea activităților fizice tradiționale cu stiluri de viață sedentare, în special în mediile urbane.
4. Costul ridicat al alimentelor sănătoase, cum ar fi legumele și proteinele de calitate, comparativ cu alimentele ultraprocesate, care sunt mai ieftine și mai disponibile. În țările cu venituri mici și medii, creșterea veniturilor a fost asociată cu adoptarea unui stil de viață mai puțin sănătos din cauza disponibilității produselor alimentare procesate.
5. Lipsa reglementărilor stricte privind publicitatea alimentelor nesănătoase, în special pentru copii.
6. Politici insuficiente pentru promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice.
7. Factori culturali și sociali, obezitatea este percepută ca un semn de prosperitate sau sănătate, ceea ce poate încuraja stiluri de viață nesănătoase.
8. Modificarea obiceiurilor culinare tradiționale și adoptarea unor modele de consum mai rapide și mai puțin sănătoase.

Indicele de masă corporală, un indicator al sănătății

Indicele de Masă Corporală (IMC) este un indicator simplu folosit pentru a evalua dacă greutatea unei persoane este adecvată în raport cu înălțimea sa. Formula pentru calcul este raportul dintre greutate, exprimată în kilograme și înălțime, exprimată în metri. 

Valori sub 18,5 descriu persoane subponderal – cu o greutate mai mică decât cea minimă normală, între 18,5 – 24,9, vorbim de greutate normală, între 25 – 29,9 se regăsesc persoanele cu exces ponderal, iar valorile de peste 30 descriu obezitatea cu grade diferite. 

Obezitatea reprezintă un plus ponderal care depășește 25% din greutatea normală, raportată la sex, vârstă și înălțime.   

IMC este utilizat pe scară largă în medicină și sănătate publică pentru a identifica riscul de boli asociate cu greutatea, precum diabetul, bolile cardiovasculare și hipertensiunea.

Impactul major al obezității pentru sănătate

Obezitatea are un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale, fiind asociată cu un risc crescut de boli cronice, reducerea calității vieții și mortalitate prematură.

Bolile cardiovasculare, diabetul, unele afecțiuni respiratorii, problemele osteo-articulare și incidența cancerului au ca factor determinant sau agravant, obezitatea. Excesul ponderal este printre cauzele dereglărilor hormonale și ale infertilității, care afectează egal ambele sexe. Mai mult, obezitatea este un factor agravant major pentru cele mai comune și mai frecvente boli mintale. Depresia și anxietatea, izolarea socială, sunt agravate de obezitate. În plus, persoanele obeze pot întâmpina dificultăți în găsirea unui loc de muncă, iar productivitatea acestora poate fi afectată de problemele de sănătate.