În luna noiembrie, pensionarii din România, atât cei care primesc pensia pe card, cât și cei care o primesc prin Poșta Română, așteaptă cu nerăbdare să își primească veniturile lunare. Pentru mulți dintre aceștia, planificarea bugetului lunar depinde de aceste date de plată, mai ales în contextul creșterii costurilor de trai. În funcție de modalitatea aleasă pentru distribuirea pensiei, pensionarii vor primi banii la momente diferite, iar zilele de weekend pot influența și ele această programare, arată Financiarul.
Pensiile în noiembrie. Zilele în care se fac plățile
Pensionarii din România sunt împărțiți în două categorii principale în funcție de modalitatea prin care primesc pensia: o parte alege distribuirea prin Poșta Română, iar ceilalți preferă transferul pe card. Pentru cei care optează pentru Poșta Română, pensiile sunt distribuite de obicei între 2 și 10 ale lunii. Însă, cum data de 2 noiembrie pică într-o zi de sâmbătă, distribuirea prin Poșta Română va începe de luni, 4 noiembrie, astfel încât pensionarii să își poată primi banii fără întârzieri.
În schimb, cei care primesc pensiile direct pe card bancar vor trebui să aștepte până mai târziu în lună. Aceștia de obicei își primesc banii între 12 și 14 ale lunii, însă zilele de weekend pot influența această dată. Astfel, în luna noiembrie, pensionarii cu transfer bancar ar putea primi pensiile începând cu data de 14 noiembrie, deoarece 12 și 13 noiembrie sunt zile de weekend. Aceste termene de plată sunt stabilite pentru a asigura o distribuție echitabilă și constantă a pensiilor, indiferent de modalitatea de plată aleasă de fiecare pensionar.
Situația actuală a pensionarilor din România
Conform datelor recente, numărul total al pensionarilor din România a fost, în septembrie 2024, de 4.734.868 de persoane, o scădere de aproximativ 8.150 de persoane față de luna precedentă. Suma totală necesară pentru plata pensiilor în septembrie a fost de 12,95 miliarde de lei, iar pensia medie a atins valoarea de 2.735 de lei. Majoritatea pensionarilor din România, adică 3.804.532 de persoane, sunt pensionați la limita de vârstă, dintre care 2.184.098 sunt femei, cu o pensie medie de 3.051 de lei.
Alte categorii de pensionari includ persoanele care beneficiază de pensie anticipată și anticipată parțială, pensii de invaliditate și pensii de urmaș. De exemplu, în septembrie, 4.426 de persoane au încasat pensie anticipată, cu o medie de 3.912 lei, iar pensia de invaliditate, de care beneficiază 390.698 de persoane, a avut o valoare medie de 1.124 de lei. Există, de asemenea, un număr restrâns de pensionari care primesc ajutor social, valoarea acestuia fiind de 540 de lei. Aceste date, oferite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), reflectă varietatea categoriilor de pensii și indică nivelul pensiilor medii în funcție de statutul fiecărei categorii de pensionari.
Evoluția pensiilor și raportul dintre pensionari și salariați
În al doilea trimestru al anului 2024, pensia medie lunară a crescut cu 0,4%, atingând valoarea de 2.427 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Această evoluție evidențiază o creștere treptată a pensiilor, pensia medie de asigurări sociale de stat situându-se la 2.292 de lei. De asemenea, raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă și câștigul salarial mediu net a fost de 50,4%, o ușoară scădere față de perioada anterioară, când acest raport era de 52,4%.
Comparativ cu anul anterior, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 7.000 de persoane, în timp ce numărul pensionarilor din asigurările sociale de stat a înregistrat o creștere de 1.000 de persoane. În plus, pensia medie lunară și cea de asigurări sociale de stat au crescut semnificativ față de anul precedent, cu 15,1% și, respectiv, 14,3%. În ceea ce privește distribuția teritorială, au fost observate variații notabile: în județele București și Ilfov există aproximativ patru pensionari la fiecare zece salariați, în timp ce în județul Teleorman raportul este mult mai mare, cu 15 pensionari la zece salariați.
Această distribuție geografică reflectă diferențele economice și demografice dintre diferitele regiuni ale României, iar aceste date contribuie la o înțelegere detaliată a raportului dintre pensionari și salariați, un indicator relevant pentru sustenabilitatea sistemului de pensii în viitor.
Perspective și provocări în contextul pensiilor din România
În prezent, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,5% din totalul celor din sistemul public, având o pondere de 80,2% pentru cei limitați la vârstă, 9,7% pentru pensii de urmaș și 8% pentru pensii de invaliditate. Creșterea constantă a pensiilor și ajustările periodice în funcție de inflație sunt necesare pentru a asigura un trai decent pentru cei ieșiți din activitate, dar provocările rămân semnificative. Din cauza raportului tot mai mic între salariați și pensionari, există presiuni asupra bugetului alocat pensiilor, mai ales în județele unde raportul dintre cele două categorii este extrem de disproporționat.
Deși pensia medie a crescut treptat, iar numărul de pensionari a scăzut ușor, statul trebuie să continue să găsească soluții pentru a susține o creștere economică sustenabilă care să asigure stabilitatea fondurilor de pensii. În acest context, autoritățile pot analiza posibilitatea de a introduce reforme suplimentare sau de a stimula piața muncii pentru a sprijini atât generațiile actuale, cât și pe cele viitoare.
Astfel, plățile pensiilor din luna noiembrie sunt așteptate cu mare interes de pensionarii din întreaga țară, însă contextul economic, demografic și al distribuției geografice subliniază că sistemul de pensii din România se confruntă cu provocări complexe care necesită o atenție sporită și măsuri bine gândite din partea autorităților.
