Fermierii făgărășeni își procură sămânța pentru cartofi de la Institutul de Cercetare pentru Cartofi Brașov. Povestea institutului

Foto – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov

Fermierii din Țara Făgărașului preferă  sămânța de cartofi de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov. Ei spun că sunt cei mai buni cartofi pentru sămânță întrucât sunt adaptați climei din zona Făgărașului.  Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov aparține de Ministerul Cercetării, activitatea de bază fiind de a crea soiuri de cartofi. În prezent are 12 soiuri de cartofi produse pe terenul propriu.  Institutul din Braşov are şi 800 de hectare de teren, atât de păşune, cât şi teren arabil pe care cultivă cartofi, rapiţă, sfeclă de zahăr, grâu, porumb, floarea soarelui etc. Deși cererea pentru sămânță românească este mare din partea fermierilor, institutul nu o poate onora din cauza faptului că are puţini angajaţi şi are nevoie de investiţii în utilaje moderne şi în irigaţii.

•  „În acest moment suntem puţin limitaţi la a produce material de sămânţă. Noi avem două solarii. Ne-ar mai trebui un un solar, ne-ar mai trebui dotarea labora­torului de biotehnologie. Încercăm acum să facem nişte proiecte, să obţinem nişte bani să investim într-un sistem de irigaţii. Institutul are o suprafaţă de 800 de hectare, deci şi dacă imple­mentezi un sistem din acesta de irigaţii, îl implementezi numai pe o anumită suprafaţă. Nu avem nici posibilităţi financiare, nici oameni“ a spus Manuela Hermeziu, directorul institutului.

12 soiuri de cartofi create la Brașov

• „Institutul, în primul rând este creator de de soiuri. La ora aceasta avem 12 soiuri de cartofi, iar proporţia este variabilă. Unele dintre soiuri sunt foarte bine adaptate condiţiilor noastre climatice. Unul dintre ultimele soiuri create este chiar foarte rezistent şi în condiţii de secetă. Am fost uimită şi la el am obţinut inclusiv tuberculi mari. Probabil are o capacitate de producţie ridicată şi în condiţii de secetă. Cartofii au nevoie de apă, iar institutul a cultivat anul acesta cartofi pe 50 hectare, faţă de 23 de hectare anul trecut”, a mai spus Manuela Hermeziu.

 Deficitari la sfecla de zahăr

Dacă la cartofi institutul crează soiuri noi, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul sfeclei roşii. În prezent, institutul cultivă sfeclă de zahăr pe 150 de hectare, iar producţia merge către fabricile care o procesează.

• „Din păcate, în ultimii ani, s-a întrerupt această cercetare fundamentală la sfecla de zahăr. La institut, am avut colegi cercetători, dumnealor s-au pensionat. Ei au lucrat foarte mult pe sfecla de de zahăr, au creat soiuri, am avut soiuri create în România, în ziua de astăzi se lucrează numai pe hibrizi aceştia, toţi sunt străini“, a spus Manuela Hermeziu.

Afaceri profitabile

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov a avut în 2023 o cifră de afaceri de 8,4 milioane de lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al institutului s-a ridicat la 741.000 de lei. În medie, acesta a avut 40 de angajaţi, mai arată datele de la Ministerul de Finanţe. Manuela Hermeziu spune că Institutul are zece cercetători.  Instituția a fost fondată în anul 1949 și avea denumirea de Stațiunea Experimentală Agricolă (SEA) Măgurele, Brașov. A funcționat sub această denumire până în 1962 când și-a schimbat numele în Stațiunea de Cercetări Agricole (SCA) Brașov, ca în 1967  să fie denumit Institutul de Cercetare a Cartofului și Sfeclei (ICCS) Brașov. Schimbarea numelui nu s-a oprit, în 1977 a devenit Institutul de Cercetare și Producție a Cartofului (ICPC) Brașov, iar în 2002,  Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (ICDCSZ) Brașov. Prin HG 1882 din 2005 a primit denumirea de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov.