Pe 17 septembrie, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Muceniță Sofia, ocrotitoarea mamelor și a fiicelor.
Cine a fost Sfânta Sofia
Sfânta Sofia, al cărei nume în limba greacă semnifică „înțelepciune”, a trăit în Roma secolului al II-lea, o perioadă marcată de persecuțiile împotriva creștinilor.
Văduvă și creștină devotată, Sofia și-a dedicat viața creșterii celor trei fiice ale sale, Pistis, Elpis și Agapis, insuflându-le valorile creștine și învățându-le să-și păstreze credința nealterată, chiar și în fața adversității, conform crestin-ortodox.ro.
În timpul domniei împăratului Hadrian, creștinii erau supuși unor persecuții crunte, fiind forțați să renunțe la credința lor sau să înfrunte moartea. Sofia și fiicele sale au fost arestate și aduse în fața împăratului, care, impresionat de frumusețea și inteligența fetelor, a încercat să le convingă să se închine zeilor romani, promițându-le o viață lipsită de griji.
Însă Sofia, cu o tărie de caracter ieșită din comun, le-a îndemnat pe fiicele sale să nu cedeze în fața ispitelor lumești și să rămână fidele credinței lor. Fetele, încurajate de mama lor, au refuzat categoric să se închine zeilor păgâni, atrăgând asupra lor mânia împăratului. Acesta a ordonat ca cele trei surori să fie torturate și executate în fața mamei lor, sperând că astfel o va determina pe Sofia să renunțe la creștinism.
Sofia a privit cu inima sfâșiată cum fiicele sale sunt supuse unor chinuri inimaginabile, dar nu a încetat să le încurajeze și să le întărească în credință. După moartea martirică a fetelor sale, Sofia a rămas lângă mormintele lor timp de trei zile, rugându-se neîncetat. În cele din urmă, și ea și-a dat sufletul în mâinile Domnului, alăturându-se fiicelor sale în Împărăția Cerurilor.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Muceniță Sofia
Ziua de 17 septembrie, când Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Sofia, este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri menite să omagieze curajul și devotamentul acestei mame și ale fiicelor sale.
În România, această sărbătoare are o semnificație aparte, fiind considerată o zi de rugăciune pentru toate mamele și fiicele, dar și pentru femeile care poartă numele Sofia.
Credincioșii se adună în biserici pentru a lua parte la slujba dedicată Sfintei Sofia și fiicelor sale. Rugăciunile se înalță către cer pentru sănătatea, ocrotirea și binecuvântarea tuturor mamelor, fiicelor și femeilor, cerându-se ajutor și sprijin în încercările vieții.
Lumânările aprinse în biserică sau în casele credincioșilor simbolizează lumina credinței și speranța în viața veșnică. Ele sunt un omagiu adus Sfintei Sofia și fiicelor sale, care au ales să își sacrifice viața pământească pentru a-și păstra credința neîntinată.
Ziua Sfintei Sofia este și un prilej de a-i pomeni pe cei care au plecat dintre noi, în special pe femeile care au purtat numele Sofia. Se fac pomeni și se împart alimente și băuturi celor nevoiași, în amintirea celor dragi și în speranța că sufletele lor se vor bucura de odihnă veșnică.
Mamele și fiicele își exprimă dragostea și aprecierea reciprocă oferindu-și flori. Acestea simbolizează frumusețea, puritatea și gingășia, calități asociate în mod tradițional cu femeile.
Cine sărbătorește Sfânta Sofia
Ziua de 17 septembrie este zi onomastică pentru toți cei care poartă numele Sofia sau derivate ale acestuia, atât în varianta feminină (Sofia, Sofica, Sofi, Sonia, Sonja), cât și în cea masculină (Sofian, Sofiane). Sărbătoriții primesc urări de bine, flori și cadouri, fiind adesea invitați la mese festive organizate în cinstea lor.
Conform statisticilor oficiale, aproximativ 140.000 de români poartă numele de Sofia.
În folclorul românesc, ziua Sfintei Sofia este considerată și un moment de tranziție între vară și toamnă. Se spune că, odată cu această sărbătoare, rândunelele își iau zborul către țările calde, iar vremea începe să se răcească, anunțând apropierea sezonului rece. Această credință populară adaugă o notă aparte sărbătorii, subliniind legătura dintre lumea spirituală și cea naturală.
