Fecioreasca, purtata, învârtita sunt jocuri tradiționale păstrate peste timp. În fiecare sat din Ardeal, aceste jocuri se practică și astăzi. Institutul de Etnografie și Folclor ,,Constantin Brăiloiu” a păstrat materiale video, texte și fotografii despre jocurile și obiceiurile din satele ardelenești.

Jocuri populare  pentru toate vârstele

Cu toate că jocurile fecioreşti, luate în parte, diferă de la o zonă folclorică la alta, ele au multe trăsături comune care le individualizează în raport cu alte tipuri de jocuri bărbăteşti din spaţiul românesc. Astfel, jocurile fecioreşti sunt jucate de feciori, de tineri căsătoriţi şi chiar de bătrâni. La început, prin Jocul Fecioresc se făcea „apelul” (chemarea „jucăuşilor”/ a celor dornici de dans) la joc. Necunoaşterea lui ştirbea foarte mult din prestigiul celui în cauză, iar o greşeală era penalizată: in- competentul trebuia să plătească băutură celorlalţi feciori din joc. Cu timpul, divertismentul rezultat din întrecerea între flăcăi a devenit principala funcţie a Jocului Fecioresc.

Fecioreasca, o promenadă a feciorilor

Astăzi, acest joc este un fel de promenadă a feciorilor, o încălzire a lor pentru ceea ce va urma. Practic, Jocul Fecioresc era întotdeauna primul dintre jocuri. Jocurile fecioreşti sunt jocuri de mare virtuozitate, în care elementele plastice şi ritmul se îmbină armonios.  Strigăturile, mai ales cele la comandă, nelipsite în dansurile din Transilvania, vin să întregească şi să sublinieze acest conţinut cinetic. De remarcat că numai în plimbări se strigă, pentru că ponturile sunt mai grele şi solicită toată energia dansatorilor.

Joc în cerc

Jocurile fecioreşti sunt executate în ceată, fiind până la o oarecare limită o îmbinare dintre dansurile solistice cu caracter de întrecere şi cele de grup, dar rezervând mâinilor un loc important în exprimarea coregrafică. Tehnica de lovire cu palmele pe segmentele picioarelor, ca o caracteristică esenţială, este atestată documentar din secolul al XVIII-lea. Cele mai vechi jocuri fecioreşti sunt cele care se desfăşoară în cerc, cu mers în sensul invers acelor de ceasornic, după strigături la comandă, jocuri cu bâtă, care au un conducător (vătaf) – cel mai bun dansator, iar jocurile sunt neconcordante cu melodia.

Stelian Gherlach, în 1543, despre Feciorească

În alte descrieri, Jocul Fecioresc apare ca joc solistic bazat pe sărituri, lăsări pe vine, iar uneori dansatorii au şi săbii în mână. Iată o primă descriere a unui joc asemănător cu acelea fecioreşti, făcută în 1543, de Stelian Gherlach, într-un jurnal de călătorie: coborând din cetate (e vorba de cetatea Poszoni) am privit la jocul românesc. Jucătorul îşi mişca braţele într- un mod ciudat, îşi ridica când mâna, când piciorul, uneori umbla drept, apoi se pleca la pământ şi orice pas sau săritură făcea, le însoţea cu strigături, dacă se obosea chema pe cel mai de aproape ca sa-i ia locul. (Sursa: Institutul de Etnografie și Folclor ,,Constantin Brăiloiu”)

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here