Foto și Video. Festivalul ,,Fiii Brâncovenilor“,  în curtea Castelului Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus

Grădina Castelului Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus a prins viață în zilele de 24 și 25 august a.c. Într-un ambient ce te-a dus cu gândul cu sute de ani în urmă, s-a organizat a 2-a ediție a festivalului denumit simbolic ,,Fiii Brâncovenilor“. Este proiectul Primăriei și CL Sâmbăta de Sus, cofinanțat de Consiliul Județean  Brașov. Sâmbătă, 24 august, programul a început  la ora 19.00 cu muzică populară. Publicul a asistat apoi la un frumos spectacol  de dresaj cabalin cu Georgiana Neselan și Pluto, lipițanul de la Herghelia de la Sâmbăta de Jos. Spectacolul lipițanilor a fost cel mai potrivit cu locul ales pentru sărbătoare.

• ,, Am ales această denumire pentru festivalul ajuns la a 2-a ediție pentru că noi suntem urmași ai Brâncovenilor, fiii al Brâncovenilor. Am   amenajat grădina castelului și am organizat  aici acest eveniment pentru a pune în valoare castelul“ a spus primarul comunei Sâmbăta de Sus, Nicolae Morariu.

În prima zi a festivalului au fost prezente și oficialități locale și județene. Președintele CJ Brașov, Șerban Todorică a ținut să participle la eveniment, însoțit de  Liviu Cocoș, fiu al satului, vicepreședinte al PNL Brașov.

•  ,,Vin în Țara Făgărașului ori de câte ori am ocazia. Iubesc Țara Făgărașului și pe oamenii de aici care sunt speciali. Aici sunt oameni dedicați, harnici și responsabili.  A fost o zi specială, încărcată de tradiție și istorie, care mi-a oferit ocazia de a celebra valorile ce ne definesc ca popor. Am avut bucuria de a participa la Festivalul „Fiii Brâncovenilor” de la Sâmbăta de Sus, alături de domnul primar Morariu Nicolae. În Grădina Castelului Brâncovenesc, am trăit momente deosebite, în care cultura și tradițiile noastre au fost aduse la viață prin spectacole și activități ce ne-au reamintit de rădăcinile noastre. Alături de doamna deputatCristina Vecerdi și de domnul Cristian Urs, președintele PNL Făgăraș, am intrat apoi într-o lume de basm la festivalul medieval MEDFEST. Cetatea a răsunat de muzică veche, parade medievale și lupte de cavaleri, iar atmosfera a fost una vibrantă, plină de entuziasm și bucurie. Am fost martor la un adevărat spectacol al istoriei, în care trecutul și prezentul s-au împletit armonios. Această zi mi-a reamintit cât de important este să păstrăm și să promovăm moștenirea noastră culturală. Între Sâmbăta de Sus și Făgăraș, am trăit o călătorie emoționantă prin istorie, alături de oameni care împărtășesc aceeași pasiune pentru tradițiile și valorile noastre“ a spus Șerban Todorică, președintele CJ Brașov.

Cristian Urs, președintele PNL Făgăraș, a urmărit cu emoție spectacolul dat de lipițanul Pluto și dGergiana, dresoarea lui.

• ,,A fost o zi specială la Sâmbăta de Sus, la festivalul ,,Fiii Brâncovenilor“ la care am ținut să particip. Dar lăsând la o parte istoria, mă adresez făgărășenilor prin intermediul ziarului că voi face politică la Făgăraș, în Consiliul Local Făgăraș“ a spus Cristian Urs.

Două zile de festival

Festivalul ,,Fiii Brâncovenilor“ de la Sâmbăta de Sus s-a organizat  timp de două zile, 24 și 25 august a.c., în grădina Castelului Brâncovenesc. Primăria și Consiliul Local Sâmbăta de Sus au pregătit pentru ediția a 2-a un program diversificat, în ton cu locația aleasă pentru manifestare. Proiectul este cofinanțat de Consiliul Județean Brașov. Programul a început sâmbătă  la ora 15.00 cu atelierele pentru copii pregătite de Asociația Tineretul Sâmbetean. Antrenul a fost susținut  de artiștii locali: Laurențiu Begu, Georgiana Pirău, Ricardo Tiboldi, Luca David, Hapa Claudiu, Alexandra Negrilă și Andreea Saroga. Pe scena amplasată în grădina castelului au urcat, după ora 17.30, Cătălin Lăcătuș, Georgiana Pătrunjel și ansamblul ,,Ceata Făgărașului“. Începând cu ora 19.00 a avut loc un spectacol ecvestru extraordinar cu Georgiana Neselan și Pluto, frumosul lipițan de la Herghelia Sâmbăta de Jos. Participanții au fost invitați apoi la scenă unde au urcat artiștii  Mihai Teacă, Ionuț Langa și Aurel Tămaș.

Duminică, 25 august

În a doua zi a festivalului, copiii s-au  bucurat din nou  în atelierele organizate de Asociația Tineretul Sâmbetean. După ora 17.30 pe scena festivalului au urcat: Beatrice Simioana, Iulia Caraiman, Piticu, Hoinarii Craiului, Karyna. Compact și Paul Ciuci au susținut  un recital, începând cu ora 21.00. Seara s-a încheiat cu un foc de artificii, programat pentru ora 22.00.

Istoria palatului de la Sâmbăta de Sus

Palatul de la Sâmbăta de Sus este legat de familia brâncovenilor care era foarte atașată de zona Făgărașului. La 11 martie 1654,  vornicul Preda Brâncoveanu primește  de la Susana Lorantfi, văduva principelui maghiar Gheorghe Rakoczi, o moșie la Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Așa a intrat  moșia în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și  o biserică din lemn. Când a fost instalat principe Mihail Apaffy, acesta confiscă moșia. În anul 1701, domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepot al lui Preda Brâncoveanu, reușește să ia această moșie ca ,,drept de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie“. Astfel conacul lui Preda Brâncoveanu este  transformat în palat domnesc, iar în locul bisericii de lemn este construită o mănăstire din piatră și cărămidă. Astăzi, se mai păstrează din vechiul conac doar poarta de intrare, o poartă monumentală din piatră. După moartea lui Constantin Brâncoveanu,  domeniul de la Sâmbăta de Sus este  amanetat unui negustor din Sibiu, Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la vreo 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat.  Din testamentul banului Grigore Brâncoveanu reiese  că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice unde ajunsese la 1835 în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime, iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară. După 1948, domeniul a fost naționalizat de comuniști, iar în anii ’70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, destinație pe care a avut-o până în anii ’90. În această perioadă, castelul a ajuns într-o stare avansată de dregradare. Totuși,  Ministerul Culturii a inițiat un proiect de cercetare, restaurare și consolidare, palatul urmând să devină casă de odihnă pentru oameni de cultură, dar din lipsă de fonduri proiectul a fost încredințat primăriei locale. Printr-o hotărâre de consiliu, în 2006, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu o firmă privată căreia i-a fost concesionat domeniul pentru 49 de ani cu o redevență anuală de 10.000 euro.  Firma propunea atunci un proiect de restaurare a castelului și transformarea lui într-un hotel de patru stele și restaurant. Au fost accesate fonduri europene, restaurarea însemnând un million de euro. La nivelul anului 2010, castelul se asemăna cu cel din vremea Brâncovenilor și era redat circuitului turistic. Dar lucrurile nu au mai continuat în această direcție. Firma a intrat în insolvență și nu a mai continuat reamenajarea palatului. N-a plătit nici redevența pentru niciun an în care concesionase castelul, ajungând la o datorie de peste 600.000 lei. Primăria Sâmbăta de Sus nu s-a mai uitat vreme de un deceniu spre acest monument istoric, lăsându-l la voia întâmplării. S-a înscris însă la masa credală a firmei concesionare și a recuperat  peste 100.000 de lei din creanță. Și atât.  Castelul este monument istoric sub codul LMI: BV-II-a-A-11815 cu denumirea ,,Ansamblul palatului Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sec. XVIII – XIX“. În prezent, ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus este alcătuit din palatul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Grigore Brâncoveanu, renovat în  2010, două anexe una fiind vechea casă a paznicilor şi din poarta de piatră de acces în incintă, care păstrează piese bogat decorate ale ansamblului edificat de Constantin Brâncoveanu. (Lucia BAKI)