Inflația a urcat în iulie la 5,4% după ce accizele la carburanți introduse de Guvernul Ciolacu au crescut, mărind prețul combustibililor, adică al transportului mărfurilor către rafturile magazinelor. În iulie 2022, când inflația era de 15%, kilogramul de telemea din piețele Capitalei costa în medie 38 de lei. Acum, când inflația a coborât la 5%, telemeaua a urcat la 50 de lei/kg.
Altfel spus, plătim mult mai mult pe aceeași marfă deși inflația s-a înjumătățit.
Numai că modul în care percepem inflația este distorsionat de câteva prejudecăți cognitive care distorsionează percepția scumpirilor. Economistul Paul Donovan a scris despre aceste prejudecăți în articolul „De ce alegătorii sunt atât de supărați? Luați în considerare batonul Snickers”.
Prejudecățile care țin de frecvența cu care cumpărăm un anumit produs este una dintre percepțiile care alimentează sentimentul că indiferent cât ar scădea rata inflației, noi scoatem mai mulți bani din buzunare. Deoarece cumpărăm alimente și articole mărunte de uz casnic mult mai des decât cumpărăm frigidere sau mașini, suntem mult mai conștienți de creșterile de preț ale alimentelor și produselor de uz casnic.
Un factor despre care am mai vorbit este neînțelegerea faptului că „scăderea inflației” NU înseamnă „scăderea prețurilor”. Înseamnă că prețurile cresc mai lent, dar cresc. Mulți cititori întrebă de ce, dacă inflația este mai mică, prețurile rămân ridicate? În parte, acest lucru se datorează faptului că inflația funcționează oarecum ca o dobândă compusă. De exemplu, multe magazine au crescut prețul la telemea de la 40 de lei/kg la 50 de lei/kg când inflația era de 15%. Acum, că inflația este mult mai mică, n-o să le vedem scăzând înapoi prețurile la 40 de lei/kg, pentru că costul de a produce telemeaua nu a scăzut, ci a crescut mai lent. Așa că cel mult vor menține actualul preț în loc să fie nevoiți să sară la 55 sau 60 de lei/kg.
O altă prejudecată este aversiunea la pierdere pe care o avem. Nemulțumirea dată de scumpirea detergenților cu 20% umbrește bucuria dată de ieftinirea uleiului cu același procent. În iulie, cele mai mari creșteri de prețuri le-au avut serviciile de curierat, medicamentele și detergenții.
Probabil că la finalul anului, inflația va scădea la 4%, potrivit estimărilor BNR. Iar la anul, odată alegerile trecute, vor urma creșteri de taxe care ar putea reinflama scumpirile. Așa că dacă veți vedea telemeaua la 60 de lei kilogramul, oricât de nemulțumiți ați fi, cumpărați-o!
Topul scumpirilor și ieftinirilor
Rata anuală a inflației a urcat, în luna iulie, la 5,42%, de la 4,94% în iunie, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,71%, cele nealimentare cu 6,92%, iar serviciile cu 8,52%.
- Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2024 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 100,60%.
- Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,2%.
- Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2024 comparativ cu luna iulie 2023 a fost 5,4%.
- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) faţă de precedentele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) a fost 6,8%.
Topul scumpirilor față de anul trecut:
- Servicii poştale – 26,59%
- Medicamente – 24,02%
- Detergenţi – 20,65%
- Articole medicale – 19,75%
- Articole de igienă, cosmetice şi medicale – 16,04%
- Bilete de avion – 15,65%
- Apă, canal, salubritate – 15,62%
- Articole chimice – 14,56%
- Alte servicii cu caracter industrial – 11,07%
- Restaurante, cafenele, cantine – 10,73%
- Articole de igienă, cosmetice – 10,64
- Îngrijire medicală – 10,47%
- Chirie – 10,36%
- Confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,10%
- Igienă şi cosmetică – 9,83%
- Cărţi, ziare, reviste – 9,82%
- Conserve din fructe – 9,72%
- Tutun, ţigări – 9,59%
- Reparaţii auto, electronice şi lucrări foto – 9,46%
- C.F.R. – 8,43%
- Cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul – 8,28%
Ieftiniri față de anul trecut:
- Făină – 30,5%
- Produse de morărit – 28,55%
- Mălai – 26%
- Ulei comestibil – 26%
- Unt – 23,6%
- Zahăr – 22,35%
- Gaze – 9,4%
- Energie electrică, gaze şi încălzire centrală – 5,2%
- Ouă – 4,8%
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit săptămâna trecută în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Însă el a precizat că traiectoria este marcată de oscilaţii de ritm, dar este în jos.
„Ne aşteptăm, s-au cel puţin eu mă aştept, ca săptămâna viitoare, când statistica va publica indicele IPC, inflaţia din luna iulie, să fie din nou peste 5%, Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcţie de toate aceste oscilaţii”, spunea Mugur Isărescu.
