Țânțarii au fost subiectul a numeroase mituri și concepții greșite de-a lungul timpului. Aceste mituri pot influența modul în care oamenii se protejează împotriva acestor insecte și a bolilor pe care le pot transmite. Acestea sunt câteva dintre cele mai comune mituri despre țânțari, dar și adevărurile științifice din spatele lor, selectate de europafm.ro.
Mit: Țânțarii sunt atrași doar de anumite tipuri de sânge
Adevăr: Deși există unele dovezi că țânțarii pot prefera anumite tipuri de sânge (tipul 0 fiind cel mai atrăgător pentru unele specii), aceasta nu este singura lor atracție. Țânțarii sunt atrași de dioxidul de carbon pe care îl expirăm, de mirosul pielii noastre și de alți compuși chimici, cum ar fi acidul lactic și amoniacul. De asemenea, căldura corporală și transpirația joacă un rol important în atragerea țânțarilor.
Mit: Țânțarii mușcă doar noaptea
Adevăr: Activitatea țânțarilor variază în funcție de specie. De exemplu, țânțarii Anopheles (care transmit malaria) sunt mai activi noaptea, în timp ce țânțarii Aedes (care transmit dengue, Zika și chikungunya) sunt mai activi în timpul zilei, în special dimineața și după-amiaza târziu. Este important să ne protejăm împotriva țânțarilor pe tot parcursul zilei, nu doar noaptea.
Mit: Toți țânțarii transmit boli
Adevăr: Doar anumite specii de țânțari sunt vectori de boli. Țânțarii din genul Anopheles transmit malaria, Aedes aegypti și Aedes albopictus transmit dengue, Zika și chikungunya, iar Culex transmit virusul West Nile. Majoritatea țânțarilor nu transmit boli și se hrănesc cu nectar de flori, contribuind astfel la polenizare.
Mit: Produsele naturale sunt cele mai eficiente împotriva țânțarilor
Adevăr: Deși unele produse naturale, cum ar fi uleiul de citronella, pot oferi o anumită protecție, eficacitatea lor este de obicei limitată și de scurtă durată. Repelenții sintetici, cum ar fi cei care conțin DEET, picaridin sau IR3535, oferă o protecție mai eficientă și de lungă durată împotriva țânțarilor. Aceste produse sunt aprobate de autoritățile de sănătate și sunt recomandate pentru utilizare în zonele cu risc de boli transmise de țânțari.
Adevăr: Țânțarii sunt atrași de o combinație de factori, nu doar de mirosurile puternice. Dioxidul de carbon pe care îl expirăm, căldura corporală și compușii chimici de pe pielea noastră joacă un rol semnificativ în atragerea țânțarilor. Anumite culori, cum ar fi negru și albastru închis, pot atrage, de asemenea, țânțarii, deoarece rețin mai multă căldură.
Mit: Scărpinarea mușcăturilor de țânțar le face să dispară mai repede
Adevăr: Scărpinarea mușcăturilor de țânțar poate agrava simptomele, cauzând inflamație și risc de infecție dacă pielea este ruptă. Pentru a ameliora mâncărimea și umflătura, este recomandat să folosiți creme antihistaminice, hidrocortizon sau să aplicați gheață pe zona afectată.
Mit: Țânțarii pot fi eradicați complet
Adevăr: Eradicarea completă a țânțarilor este imposibilă și ar putea avea consecințe ecologice negative. Țânțarii joacă un rol important în ecosistem, servind ca hrană pentru diverse specii de animale și contribuind la polenizarea plantelor. Strategiile moderne se concentrează pe controlul populației de țânțari și prevenirea bolilor, mai degrabă decât pe eradicarea totală.
