Aflată în Italia, Alina Bica cere statului român despăgubiri uriașe pentru două procese penale în care a fost ”târâtă”, pentru ca ulterior să fie achitată.
Alina Bica, fost procuror-șef DIICOT, a dat statul român în judecată și solicită despăgubiri de peste un milion de euro pentru tratamentul la care a fost supusă în timpul anchetelor. Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, în cazul omului de afaceri Ovidiu Tender (dosar instrumentat de DIIOT), dar a fost achitată în alte două dosare penale în care a fost trimisă în judecată.
Alina Bica cere plata tuturor salariilor de la DIICOT de la momentul arestării până la ieșirea din magistratură
Litigiul deschis de Alina Bica împotriva statului român (reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice) a fost înregistrat la Tribunalul București în decembrie 2023, însă nu a apucat să se judece până acum. În iunie 2024, Secția ”Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale” și-a declinat competența în favoarea Secției Civile, care urmează să stabilească un prim termen abia în toamnă.
Din cererea de chemare în judecată consultată de Fanatik reiese că Alina Bica solicită salariul pentru perioada 2014-2016, în care a fost suspendată din funcția de procuror, daune morale de 438.000 de euro și 580.000 de euro pentru privarea injustă de libertate.
”Prin cererea de chemare în judecată, (…) reclamanta Bica Alina Mihaela în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a solicitat:
- obligarea pârâtului la plata daunelor materiale reprezentând salariul pe care nu l-a obţinut ca procuror, pentru perioada 20.11.2014-08.06.2016, deoarece a fost suspendată din funcţie, în baza Hotărârii CSM din data de 24.11.2014, precum şi cuantumul reprezentând zilele de concediu aferente perioadei în care a fost procuror
- obligarea pârâtului la plata sumei de 438.000 euro cu titlu de daune morale pentru perioada în care a fost supusă pe nedrept punerii în mişcare a acţiunii penale şi judecării sale pe nedrept, în două procese penale consecutive care au durat împreuna 9 ani
- obligarea pârâtului la plata sumei de 580.000 euro pentru repararea pagubelor produse ca urmare a privării injuste de libertate, obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferentă sumelor solicitate, cu cheltuieli de judecată”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Alina Bica fost achitată în două dosare (cunoscute drept Bica 1 și Bica 2). În primul, ea fusese trimisă în judecată alături de omul de afaceri Gheorghe Stelian și de fostul deputat Cătălin Teodorescu, fiind acuzată de abuz în serviciu în legătură cu retrocedarea frauduloasă a unui teren de 13 hectare, pe vremea când era secretar de stat la Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.
În acest caz, Alina Bica a fost arestată preventiv pe 22 noiembrie 2014, iar două zile mai târziu, CSM a decis suspendarea ei din funcția de procuror-magistrat și încetarea activității la DIICOT. La data de 23 iunie 2016, Klaus Iohannis a semnat decretul pentru eliberarea din magistratură a Alinei Bica, urmare a demisiei.
Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea lui Ovidiu Tender
În celălalt dosar, ea a fost acuzată de luare de mită și participație la abuz în serviciu, și a fost trimisă în judecată alături de fostul șef ANAF, Șerban Pop, și de omul de afaceri Horia Simu.
Alina Bica a fost, totuși, condamnată, în 2018, la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, respectiv a omului de afaceri Ovidiu Tender, într-un dosar în care a mai fost judecată și pentru favorizarea fostului ministru Adriean Videanu.
Bica a fugit în Costa Rica alături de Elena Udrea, de unde a obținut o suspendare a executării (contestație față de formarea completurilor de 5 judecători). În noiembrie 2019, apelul ei a fost respins, iar un an mai târziu, fosta șefă DIICOT a fost prinsă în Italia, ocazie cu care aceasta a solicitat să execute pedeapsa în acest stat.
Bica a ajuns să fie condamnată în dosarul lui Videanu după ce Ovidiu Tender a declarat, în calitate de martor, că i-a făcut mai multe cadouri Alinei Bica, printre care și un ceas Rolex. În schimb, aceasta s-ar fi oferit să-l ajute cu dosarul de la DIICOT, în care era acuzat de devalizarea Carom Onești.
Până la urmă, Tender a fost condamnat la 12 ani și 7 luni de închisoare, din care a executat aproape 5 ani. În iulie 2024, Curtea de Apel București a desființat sentința de condamnare a milionarului și a ridicat toate sechesterele pe bunurile acestuia.
Alina Bica, în 2016: ”Florian Coldea a exercitat presiuni în dosarul Tender”
Ovidiu Tender a fost considerat un apropiat al serviciilor secrete din România încă de la începutul anilor ’90. În 2016, Alina Bica a declarat că Florian Coldea, la acea vreme prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, a exercitat ”o presiune” pentru a determina o condamnare cu suspendare.
”După ce am devenit șefa DIICOT, dosarul Tender nu a reprezentat o prioritate, la sfârșitul anului 2013, începutul lui 2014, am avut o primă abordare legată de cum văd lucrurile în acest dosar din partea domnului Florian Coldea, eram la dânsul în birou. M-a întrebat direct: care mai este evoluția și stadiul în acel dosar (…).
Domnul Coldea m-a întrebat dacă nu am exagerat modul în care am prezentat povestea, că vinovăția ar putea să nu fie atât de mare. A spus – dată fiind lipsa ta de experiență, felul în care mi s-au prezentat lucrurile, nu crezi că lucrurile nu sunt chiar așa? – Am spus nu, că e un dosar în care cred. Atunci mi-a prezentat o lucrare clasificată, în care se prezenta o situație inedită în legătură cu acest personaj. (…)
Era supărat, nu era ce și-a dorit. Eu am venit cu propunerea de suspendare. Coldea a spus că e un pion important într-o situație geopolitică”, a declarat Alina Bica, în anul 2016.
Într-un alt litigiu, Alina Bica a dat în judecată Baroul Dolj și Uniunea Națională a Barourilor din România, solicitând suspendarea actului administrativ prin care s-a dispus încetarea calității de avocat precum și radierea acesteia din tabloul avocaților doljeni. Fosta șefă DIICOT a fost exclusă din Baroul Dolj în iunie 2018, după condamnarea ei definitivă, pe motivă că este nedemnă de a mai exercita profesia de avocat.
