Cinci partizani au fost capturaţi în vara anului 1955. Profesorul Ioan Grovu din Cârţişoara a fost trădătorul care i-a vândut Securităţii comuniste pe tinerii făgărăşeni. Din cauza lui Grovu şi a ofiţerului de securitate Costică Nicolescu din Bucureşti, trimis de Securitate preot în Ţara Făgăraşului, au fost executaţi prin împuşcare cinci tineri din satele făgărăşene. Ioan Chiujdea, Gheorghe Haşu, Ioan Novac, Victor Metea, Laurean Haşu au fost executaţi prin împuşcare în seara de 15 noiembrie 1957, la Jilava. Și Jean Pop din Lisa, capturat în 1956, a avut aceeaşi soartă. Pentru serviciile lui, Ioan Grovu a fost răsplătit cu funcţia de director la liceul din Victoria şi cu bani. Cinci vieţi pentru o funcţie. Și astăzi mai tronează în liceul din Victoria fotografia profesorului trădător, în tabloul celor care au condus de-a lungul timpului această unitate şcolară.
Filmul trădării lui Grovu
Securitatea a reuşit penetrarea reţelelor de sprijin ale grupului de luptători anticomunişti condus de Ion Gavrilă Ogoranu, iar Ioan Grovu din Cârţişoara a devenit principala piesă în capturarea partizanilor făgărăşeni. La Paştele din anul 1955, Grovu i-a spus lui Olimpiu Borzea că împreună cu dr. Nicolae Burlacu va trece graniţa, spre Grecia. După câteva zile ofiţerul Costică Nicolescu a venit la Borzea cu o scrisoare de la Grovu, în care acesta relata că a ajuns cu bine la destinaţie, aflându-se la Salonic, Grecia, astfel „salvându-şi libertatea”. Era o invitaţie şi pentru cei din munţi, de care Nicolescu avea să întrebe în permanenţă în lunile următoare. Partizanilor li s-a propus plecarea în străinătate, chipurile cu ajutorul unei reţele de trecere a frontierei, care avea să-i ducă în Grecia. Planul prevedea plecarea mai întâi a lui Ioan Novac (Nelu) şi a lui Laurian Haşu (Leu), prin intermediul aceluiaşi Costică Nicolescu. Au fost amândoi arestaţi la 27 iulie 1955 într-un autobuz în Bucureşti. Apoi au plecat Ioan Chiujdea (Profesorul), care era bolnav, Victor Metea şi Gheorghe Haşu (Ghiţă), călăuză fiindu-le tot Nicolescu. Cei trei partizani au fost capturaţi în august 1955, deşi erau înarmaţi cu pistoale şi grenade defensive. De fiecare dată, acasă, la familiile lor, se primeau „dovezi” că fiii lor au ajuns cu bine la destinaţie. În realitate erau scrisori ale Securității. Nicolescu a început să întrebe cu insistenţă şi de Ion Gavrilă, de ce nu apare şi el. Olimpiu Borzea însă nu-l văzuse niciodată pe liderul grupului. Totodată, Borzea şi-a dat seama că Securitatea ştia de jocul său dublu. Aşa că a răspuns şi el pozitiv la solicitarea lui Nicolescu de a pleca în străinătate. Aflat într-o maşină pe drumul spre Giurgiu, a fost imobilizat şi a ajuns la Securitate. La anchetă aveau să i se pună benzi cu înregistrarea discuţiilor pe care le purtase cu Grovu, dar şi cu cumnatul său înaintea plecării. Reţinerea lui Olimpiu Borzea a fost înregistrată la 8 octombrie 1955. Ioan Pop (Fileru) a reuşit să se ascundă mai bine de jumătate de an, dar a fost şi el convins să accepte ,,plecarea în Grecia”. După ce a parcurs o parte din drum cu trenul, însoţit de un agent, la Piteşti a urcat într-o camionetă în care se mai aflau 10 persoane, în realitate ofiţeri de Securitate. Pe şoseaua Piteşti-Mizil a fost imobilizat. Nu a mai apucat decât să le spună securiştilor: ,,M-aţi prins în capcană, tâlharilor“. A fost lovit peste faţă, apoi transportat la Bucureşti. Era 24 mai 1956. Pentru toţi au urmat doi ani de chinuri, anchete, tortură. La 14 iulie 1957 au fost duşi la Sibiu, la proces. Au stat 5 zile în ,,Talpa Iadului, ,,Trei mormite” , nişte celule mici sub pământ de la securitatea Sibiu. A urmat apoi execuţia de la Jilava.
Grovu, reeducat de Securitate
Ioan Grovu a fost legionar, dar după reeducare a fost considerat sigur de către securitate. Documentele din arhiva CNSAS stipulează printre altele: ,,de la primele cercetări secrete a fost sincer şi a acceptat colaborarea cu noi. A dat dovadă de sinceritate şi loialitate. Este legat de organele noastre”. A fost şi motivul pentru care Securitatea l-a eliberat în octombrie 1956. Poliţia politică a luat măsuri pentru lansarea legendei că Grovu s-a întors clandestin din Grecia. Scopul era utilizarea lui în continuare ca agent secret în zona Făgăraşului, dar şi la Cluj, Alba şi Timişoara. Munca Securităţii a fost îndreptată în cea mai mare parte spre prinderea lui Ion Gavrilă Ogoranu, folosindu-se de acei localnici care au acceptat să fie informatori şi care, lipsiţi de scrupule, i-au trădat pe toţi luptătorii din munţi, dar şi pe sprijinitorii acestora din sate. Planul Securităţii pus la cale de col. Gheorghe Crăciun, şeful Direcţiei Securităţii Regiunii Stalin, l-a vizat pe Ioan Grovu care semnase colaborarea şi a acceptat să-i trădeze pe luptători chiar dacă ştia că vor fi executaţi. Conform unui Plan de măsuri emis de Securitate în octombrie 1956 se urmărea capturarea lui Ioan Gavrilă. Grovu a fost cel care a participat la aplicarea acestui plan, acceptând să se folosească de familiile luptătorilor care aşteptau veşti depre ei, ştiindu-i, la acea vreme, plecaţi în Grecia. Era însă o informaţie manipulatoare a Securităţii cu scopul de a-i prinde pe partizani. Pentru aplicarea respectivului plan, Securitatea s-a folosit şi de agenţii săi care aveau nume conspitative ,,Eliade Rădulescu”, ,,Qui”, ,,Bordeanu”, ,,Sandu Vasile”, ,,Dobrescu Ioan” , nişte oameni ai locului, care au acceptat să-i trădeze pe luptători şi pe familiile acestora în schimbul unor funcţii şi bani. Redăm acest Plan de măsuri, document obţinut din arhivele CNSAS.
Dosar Arhivă CNSAS nr. 84687, vol 77
MAI Regiunea Stalin: 300/10 octombrie 1956, Strict secret
Plan de Măsuri întocmit în vederea prinderii banditului Gavrilă Ioan
- ,,În urma arestării banditului Pop Ioan, zis Jean, de către această Regiune şi în urma rezultatelor obţinute în anchetarea acestuia, în esenţă, a rezultat următorul fapt verificat prin agentura de cameră: Gavrilă Ioan s-a despărţit de Pop Ioan la data de 17 iunie 1955, lângă comuna Stenia- Mediaş (linie ferată Sibiu- Copşa Mică), plecând în direcţia regiunii Cluj. La despărţire, Gavrilă a lăsat vorbă că în caz că ,,bandiţii” vor să-l întâlnească ,,va şti Nică unde să-l caute” (n.r. este vorba de Ioan Chiujdea). Faţă de această situaţie, am obţinut o serie de date privind persoane din regiunile Cluj, Hunedoara şi Timişoara……. (n.a. sunt şterse numele persoanelor din documentul CNSAS). În aceeaşi problemă, au fost audiaţi şi ceilalţi arestaţi care la fel în mare parte au indicat spre contactare aceleaşi elemente. Prin metoda corespondenţelor din ,,Grecia”, la aceste adrese au fost folosiţi: tatăl banditului Haşu Ghreorghe şi favorizatorul bandei, anume croitorul Cristian Ioan, însă rezultatele obţinute nu au fost satisfăcătoare, din următoarele considerente:
- Măsurile de căutare a banditului Gavrilă Ioan, au căzut în sarcina mai multor persoane (familia Haşu, Metea şi Cristian). Ori Cristian nu are autoritate de coordonare a acţiunii de căutare, faţă de elementele cointeresate.
- Agentul ,,Qui” este departe de obiective, neputându-i antrena în mod operativ şi mulţumitor, el singur fiind inactiv în ultimul tmp.
- În ceea ce priveşte dirijările noastre prin scrisori din ,,Grecia”, această metodă cere pentru un schimb de corespondenţă timp de 2 luni (metoda curierilor ilegali). Scrisorile din ţară până în ,,Grecia” fac 3 săptămâni, înapoi de asemeni, iar 2 săptămâni rămân rezervă- total 2 luni.
- Luând în considerare că agentura acestei Regiuni semnalează că: Cristian s-a exprimat că ,,Gavrilă Ioan a fost acum 6 luni la Sighişoara. Până la această dată a stat acolo” şi la cel care a stat, ar fi spus că îl aşteaptă să se reîntoarcă din Cluj. Faţă de această situaţie, pentru o mai activă dirijare a banditului Gavrilă, preconizăm următoarele:
- Reîntoarcerea lui Grovu Ioan, cu misiuni, pe cale ilegală, din Grecia.
II.Exploatarea în interesul nostru a sesizării din care rezultă că unchiul şi mama lui Gavrilă, ,,au aflat” de arestarea lui Gavrilă. (E vorba de fapt de Gavrilă II)
III.Dirijarea agentului ,,Bordeanu”, către învăţătoarea Malene
IV.Anunţarea indirectă prin corespondenţă, a venirii unora din grupul fugiţilor.
V.Dirijarea agentului ,,Eliade” către obiective cu scopul de a le întări încrederea în Grovu“.
Reîntoarcerea lui Grovu
Necesitate:
,,a)Pentru a evita ca dirijarea de căutare a banditului Gavrilă Ioan să parcurgă un timp de 8 săptămâni în general şi trecerea sa prin filiera: familia Haşu, agentul ,,Eliade”, Cristian, Bucelea, agentul ,,Qui” ,,Grecia” şi invers, prin revenirea lui Grovu, toţi aceştia vor fi mobilizaţi de a lua legătura cu dânsul. Prin această situaţie, deschidem posibilitatea ca toţi cei arătaţi mai sus să fie dirijaţi de noi în acţiunea lor de căutare, în mod operativ şi judicios. Până în prezent Cristian Ioan pe lângă faptul că nu este sincer faţă de agentura noastră, mai ,,plasa” şi unele informaţii ce nu erau vrerosimile. Prin contactul direct cu Grovu, asemenea situaţii vor putea fi eliminate.
b)Din punct de vedere juridic, faptele comise de Grovu Ioan sunt minime faţă de faptele celorlalţi arestaţi“.
Garanţii ce prezintă Grovu în vederea eliberării sale:
,,De la primele cercetări secrete a fost sincer faţă de organele noastre. A acceptat colaborarea cu noi. După câteva zile de la reţinere a fost lăsat ca singur să ia legătura cu arestatul Borzea Olimpiu (profesor, element de sprijin al bandei, pe atunci liber) pe care l-a convins de legenda creată de noi cu pregătirile de ,,fugă” ale lui Grovu şi Burlacu din ţară. Au stabilit consemne şi parole, în vederea unei legături ,,conspirative”. Au început corespondenţe secrete între ei. În urma acestor corespondenţe din ,,Grecia”, scrise de Grovu, s-a ajuns la convingerea bandiţilor de a ,,fugi” şi ei din ţară, în urma cărui fapt au fost arestaţi. În timpul reţinerii sale, a fost dovada de sinceritate şi loialitate, în punerea în aplicare optimă a planurilor noastre. Dovada că legătura sa de plecare a fost bună, calea de fugă din ţară a lui Grovu a fost urmat de bandiţi şi de Borzea. Mai mult, această legendă este crezută şi susţinută şi azi. Agentura ne-a semnalat chiar zvonuri destul de răspândite cum că unii l-au auzit chiar vorbind de la posturi de radio imperiale, pe Grovu Ioan. Grovu Ioan este profesor (fost legionar) cu prestanţă în Făgăraş, cunoscut de toţi cei rămaşi (cei care ne interesează), un om foarte inteligent, hotărât şi energic. Este legat de noi însăşi prin activitatea sa, cât şi prin procesul reeducării primite zi de zi. În cele 18 luni de detenţie, au fost studiate şi citite numeroase cărţi ideologice şi de beletristică progresistă. Deci prin activitatea sa, Grovu Ioan este legat de organele noastre“.
Felul cum se preconizează revenirea lui Grovu Ioan
,,Având în vedre că în ultimele scrisori trimise din ,,Grecia” se face aluzie la revenirea unora în ţară, Grovu încunoştinţează pe profesorul Bucelea Ioan (om principal de legătură din Viştea, cumnat cu Borzea), prin agentul ,,Qui” (cu care se cunosc), că Grovu vrea să vorbească cu el. Întâlnirea va avea loc în urma transmiterii unui bilet scris chiar de Borzea cu consemnele necesare: ,,Dragă Onică, serveşte-l pe deplin, în interesul nostru, pe aducătorul acestui bilet. Ipu”.
,,În discuţiile cu Bucelea, agentul va da acestuia lămuriri cum că el doar atât ştie că Grovu a venit din străinătate în mod clandestin, nu ştie pe ce cale şi când. Ştie că mai sunt şi alţii cu el. Câţi şi cine, nu ştie. Lui Grovu i se va aranja să aibă asupra sa buletin şi alte acte false, cu care se va stabili în Cluj, într-o casă în prealabil aranjată cu conducerea Regiunii MAI Cluj. Echipamentul, îmbrăcămintea şi eventual unele aparate de emisie-recepţie, vor fi adecvat procurate. Grovu va avea sursa sa şi scrisori şi unele cadouri trimise din ,,Grecia”, de către cei fugiţi. Va avea asupra sa, banii necesari.
Conduita şi misiunile lui Grovu
1.Legătura cu toţi cei din Făgăraş, cointeresaţi cu grupul
2.Va merge cu tatăl lui Haşu Gheorghe la adresele pe care le va avea, (rezultate din anchetarea celor interesaţi).
3.Planul ,,Laura”, aprobat de tov. Ministru, stă în rezervă pentru orice eventualitate. Deci se va şti că şi Haşu Laurean este reîntors în ţară.
4.Găsirea lui Gavrilă în aparenţă va fi o misiune secundară.
5.Conduita lui Grovu este aceea că cei din Făgăraş au nevoie de el şi nu el de ei. Va avea un aer de superioaritate fină, însă nu va uita expresii mistice şi de nuanţă legionară. Casa unde va sta Grovu va fi înzestrată cu aparate tehnico-operative şi optice. Pentru ca misiunea sa să fie dusă cu efect, va avea voie să trimită prin Bucelea Ioan, soţiei sale, o sumă de bani, drept ajutor familiar, menţinându-se legenda că el (Grovu) este fugar. În timpul liber, Grovu Ioan se va trata şi de bolile de care suferă: început TBC, reumatism, avitaminoză, etc. Pentru fiecare contact cu persoanele vizate se va elabora un plan aparte. Legătura cu el va fi ţinută în permanenţă de col. Crăciun Gheorghe, şeful Direcţiei Regionale. În măsura epuizării eventuale a contactelor din Cluj, se va elabora un plan de mutare a celui în cauză în regiunile vizate, anume Hunedoara şi Timişoara.
Înştiinţarea legăturilor din Făgăraş despre revenirea în ţară a ,,Unora”
,,În cadrul corespondenţei obişnuite ce va sosi de la cei din Grecia, vor exista scrisori unde se va face aluzie la faptul că în ţară există deja cineva revenit de acuma. Nu se va arăta cine anume, câţi, când şi în ce împrejurare. Aceasta, cu scopul de a putea combina şi în completare, la nevoie, planul dat. În cadrul acestor corespondenţe, vor avea posibilitate de a lua cunoştinţă de această ,,revenire”, următoarele legături: Bucelea Ioan, Cristian Ioan, familia Haşu şi Metea. Scrisorile sunt întocmite în proiectele anexate, ele urmând să parvină destinatarilor până la octombrie a.c.(nu au mai primit înştiinţări de mai bine de 2 luni)“.
Acţiunea de canalizare a încrederii faţă de Grovu, prin agentul ,,Eliade”
,,Având în vedere că agentul ,,Eiade” va lua cunoştinţă neapărat de conţinutul scrisorilor, cât şi (ulterior) de faptul că a ,,revenit” cineva, el îşi va exprima părerea sa bună faţă de Cristian şi familia Haşu, privind încrederea totală ce va trebui să o acorde celui ,,venit”. În acest fel, toţi vor fi antrenaţi spre a lua legătura cu Grovu Ioan. Prin punerea în aplicare a planului de mai sus, scontăm identificarea banditului Gavrilă Ioan, cele de mai sus constituind varianta a doua a planului general de combnaţie, în depistarea banditului Gavrilă. Termen 3 luni de la aprobarea prezentului plan de măsuri“. (Şeful Direcţiei Regionale, colonel, Crăciun Gheorghe) (Lucia BAKI)
