- Vineri, 19 iulie, ora 17.00, la Cetate
Îţi încântă privirea şi te obligă la o analiză profundă lucrările realizate de făgărăşeanul Mugurel Răducanu. Culoare, inspiraţie, curiozitate, frumos, sunt doar câteva elemente ce-ţi inundă mintea privind exponatele din sediul atelierului de pe B-dul Tăbăcari din Făgăraş unde-şi desfăşoară activitatea Mugurel Răducanu. Pereţii sunt ornaţi cu tablouri, unele viu colorate, altele realizate în cel mai bizar mod. Iar când afli că la baza lucrărilor făgărăşeanului sunt piese şi componente de calculator ce urmau să ajungă în depozitele Remat pentru valorificare, vezi tablourile din cu totul altă perspectivă. Mugurel Răducanu a reuşit să transforme nişte deşeuri în artă. ,,Dacă nu iubesti ceea ce faci, atunci n-o face! Eu aş prefera sa mor de pasiune, nu de plictiseală” spune cu modestie artistul făgărăşean. Şi nu poate fi vorba de altceva decât de multă pasiune cu care Mugurel Răducanu încununează orice lucrare a sa.
În urmă cu 4 ani, Monitorul de Făgăraș publica un amplu articol despre Răducanu Mugurel și despre lucrările sale. I-am sugerat atunci să-și expună tablourile într-un spațiu special amenajat.
- ,,Mi-au sugerat mulți acest lucru, dar sunt o fire modestă şi nu vreau să organizez vreo expoziţie. Probabil că dacă aş avea un stimulent extern, un artist renumit, care să-mi evalueze lucrările şi să mă încurajeze în acest sens, m-aş gândi. Oricum, în orice loc ar fi trebuie doar să vină oamenii care înţeleg această artă. Am o vorbă de care ţin cont în orice situaţie: să-ţi dai seama că eşti prost trebuie să te ducă mintea. Eu recunosc când greşesc şi repar ce mai pot, dar mulţi nu recunosc, deci…” a spus atunci artistul.
Răducanu Mugurel invită acum iubitorii de frumos la prima lui expoziție.
Text din iunie 2020
Cine este Răducanu Mugurel
A cochetat cu arta de mic, dar drumul spre acest ţel i-a fost blocat de factori independenţi de voinţa lui. În loc să urmeze şcoali de arte sau Teatrul, aşa cum şi-ar fi dorit, după liceu a ajuns muncitor într-o secţie a fostului Combinat Chimic Făgăraş. O muncă necesară, dar care nu avea nimic în comun cu înclinaţiile lui artistice. ,,Era o muncă prin care îmi puteam ajuta familia să supravieţuiască” explică Mugur Răducanu întorsătura pe care o luase viaţa sa. Un absolvent de ,,Radu Negru” însemna întotdeauna şcoli superioare, doar că în cazul lui regula nu s-a mai respectat. ,,De mic am vrut să dau la Arte plastice sau la Teatru, dar n-a fost să fie. N-am avut suport financiar din partea familiei, aşa erau condiţiile atunci. A trebuit să stau acasă, iar după liceu n-am mai plecat pe drumul meu. M-am angajat în Combinat, la secţia 7, unde am lucrat vreo 10 ani. Era un servici care nu avea nicio treabă cu pasiunea mea. Am muncit doar pentru a ne câştiga existenţa” a relatat Mugurel Răducanu.
,,Această pasiune s-a născut din dorința de a recicla piesele”
Aşa cum crede făgărăşeanul că ,,dragostea unui câine este medicament curat pentru om”, aşa şi pasiunea lui pentru artă nu putea să dispară, ci să revină atunci când se aştepta mai puţin. ,,Am învăţat despre calculatoare, am fost autodidact, am citit cărţi în domeniu, apoi, cu ajutorul unui prieten, am avut acces la ele. Cât trăim învăţăm, nu? Nu suport să fiu prost, dacă ajung într-un loc şi nu ştiu nimic, învăţ, iar dacă nu reuşesc, nu rămân în acel loc, nu pot sta degeaba dacă nu ştiu” a explicat specialistul în calculatoare. Stând la bancul de lucru şi cu clienţi de toate tipurile a realizat că poate face mai mult decât un service la calculatoare. ,,Această pasiune s-a născut din dorința de a recicla aproape tot ceea ce ne rămâne din service. În timp însă totul a evoluat și am încercat să-mi las o amprentă sau un stil asupra a tot ce fac. Strâng piesele, le pun pe bancul de lucru și las imaginația să muncească. Nu mă opresc niciodată, n-am cunoscut lenea când vine vorba de ceea ce fac” spune făgărăşeanul.
,,Am strâns piesă cu piesă”
Un simplu anunţ i-a completat paleta materialelor necesare. ,,Poate ai prin garaj, pod, debara, pe vreun dulap, defecte si pline de praf: casetofon (nu auto), radiocasetofon, magnetofon, pick up, camere de filmat, cu casete. Ce tu poţi considera ca fiind gunoi, la mine o să prindă ,,viaţă„. Iar piesele au prins, încet, încet contur. S-au născut frumoasele lui tablouri din componente PC. ,,Erau piese care nu se puteau folosi. Mi-am zis că este păcat de ele să fie aruncate sau date celor care le predau la Remat pe 30 lei. Am început să le strâng piesă cu piesă. La început nu prea ştiam pentru ce le depozitez , dar apoi le-am pus pe panouri şi le-am expus. Am făcut, de exemplu, un calculator pe care l-am expus pentru a se vedea toate componentele. M-am gândit la generaţia tânără, să vadă un copil cum funcţiona primul calculator. Aşa a început totul” a spus Mugurel Răducanu.
Lucrările sale poartă semnătura 105
Într-un spaţiu închiriat în Făgăraş şi-a amenajat atelierul ,,Computer Tips” unde zilnic repară PC-uri, laptopuri, aparatură de orice tip. Bancul său de lucru este mereu plin şi el foarte ocupat. ,,După vreo 10 ani vechea mea pasiune a renăscut. Dacă în timp mai făceam câte un portret, mai pictam, după ce am deschis acest magazin mi s-a deschis o altă lume, o lume a mea, a artei. Îmi rămâneau multe piese nefolosite, componente şi am căutat să le dau o întrebuinţare. Şi care putea fi aceasta? Ceva legat direct de pasiunea mea, arta. Prima lucrare a fost simplă, dar ulterior pretenţiile au crescut. Nu fac aceste lucrări pentru venituri, le fac pentru că îmi place ceea ce obţin la final. Realizez aceste lucrări cu multă plăcere. Toate tablourile mele sunt spontane. Niciodată nu mă gândesc la final. Le fac pas cu pas. Sunt ca un copil mic care învaţă să meargă. Tot timpul ştiu ce componente şi piese am în depozit, iar subconştientul lucrează. Astfel se naşte o lucrare. Fiecare tablou primeşte şi un nume. N-am vrut să mă semnez niciodată pe vreo lucrare, atunci am ales numărul 105” a mai spus artistul.
Un tablou cu România
La intrarea în magazin tronează tabloul ,,România”. Componentele de calculator au fost astfel montate pe placă încât redau fidel harta ţării noastre, iar pe fundal sunt pictate culorile tricolorului, roşu, galben şi albastru. ,,Îmi iubesc foarte mult ţara, avem o ţară foarte frumoasă. Ţara noastră este precum casa în care trăim, dacă avem grijă de ea va arăta bine. Noi o facem să fie frumoasă. Cred că România este aşa pentru că nu suntem în stare să o îngrijim. Cred că suntem pe un trend din care nu ne mai putem întoarce, poate încă o revoluţie (n.r. zâmbeşte), ceea ce nu cred că se va mai întâmpla vreodată. Pur şi simplu am vrut să fac România, iar acest tablou nu pleacă nicăieri de aici. Oricum nu poate fi păstrat în orice loc” a explicat artistul.
Cele mai complexe lucrări: ,,Alergătoarea Lavinia” şi ,,Florile”
Cele mai complexe lucrări ale artistului făgărăşean sunt ,,Alergătoarea Lavinia” şi ,,Florile”. La primul, a lucrat intens 5 luni, dar abia după un an a putut spune că a obţinut forma finală. La celălalt n-a mai contat timpul întrucât imaginaţia artistul a făcut slalom printre domenii de activitate de unde şi-a completat paleta de piese. ,,Mă plimbam pe promenadă şi am văzut o tânără că aleargă. Am vizionat imaginar piesele din depozit şi deja tabloul se contura. Piesă cu piesă le-am aşezat pe masa de lucru şi mi-am lăsat imaginaţia să lucreze. Aşa s-a născut Lavinia. Tânăra care m-a inspirat a văzut tabloul şi m-a întrebat cât costă. Răspunsul a fost prompt, nu e de vânzare. În cazul lucrării ,,Florile” a fost altceva, mai dificil. Pentru a face conturul petalelor am încălzit plăcile de calculator la 400 grade Celsius, le-am ţinut în cuie pentru a le putea modela, pentru a face curbe. Petalele le-am confecţionat din folii dentare pe care le-am vopsit cu mâna şi cu cârpa. Am inclus în tablou şi o insectă realizată dintr-un maus tăiat şi întors. Am luat piese şi de la un uscător de păr, picioarele sunt tot piese demontate. Stau foarte mult să le găsesc locul la piese într-o lucrare. Am remodelat şi păpuşi. O lucrare, ,,Păpuşile”, am realizat-o din două păpuşi pe care le-am modelat, le-am dat o altă formă. Am avut multe încercări pentru fiecare tablou, dar finalul mi-a plăcut întotdeauna. Când am o idee trebuie să o fac, renunţ la orice şi stau în magazin şi duminica şi lucrez. Sunt momente în care mă blochez, atunci aştept să apară noi piese, iar aşteptarea nu este în zadar” a mai explicat artistul.
Monstrul marin înrămat
Mugurel Răducanu are o filozofie de viaţă aparte. Pentru el totul pare frumos, găseşte frumosul chiar şi acolo unde alţi indivizi văd partea întunecată şi urâtă a vieţii. Îi place să studieze şi să cerceteze situaţiile din mai multe perspective, astfel să le poată prezenta în forma lor reală. ,,Îmi place munca mea. Când vin aici intru în lumea mea şi doamne ajută! Consider că toţi ar trebui să mergem de drag la muncă, nu doar că trebuie. Este foarte important” a spus cu convingere Mugurel Răducanu. Nu demult l-a reprezentat pe cel mai înfricoşător peşte marin, anglerfisch. A văzut partea frumoasă şi specială a acestui peşte pe care l-a studiat înainte să-l înfăţişeze din componente. Şi pentru a-l pune în valoare l-a înrămat cu cea mai frumoasă ramă. ,, E un monstru marin pe care am ţinut să-l reprezint într-o lucrare de-a mea. În realitate peştele are un soi de bec cu care îşi vânează prada la mari adâncimi. Tabloul l-am denumit chiar cu numele peştelui. Am ţinut să-l plasez într-o ramă veche, de la începutul veacului trecut. O altă pasiune a mea este de a colecţiona obiecte vechi şi foarte vechi. Nu mă sperie urâtul pe mine” a explicat Mugurel.
,,Dănuţ” din pandemie
Lunile de pandemie l-au inspirat cel mai mult pe artist. În starea de urgenţă s-a născut ,,Dănuţ”, întruchiparea întunericului, aşa cum i-au spus unii clienţi care au trecut pragul magazinului. ,, Învăţăm şi de Dumnezeu şi de diavol, şi de bine şi de rău. Nu trebuie să eliminăm nimic. Dacă sunt curat nu mă poate afecta răul, nu? Nu mi-e frică de diavol. În lucrarea mea îl cheamă Dănuţ, i-am dat un nume mai omenesc. Lucrările mele poartă nume reale dacă înfăţişează lucruri, fiinţe, situaţii reale, iar dacă este ficţiune numele este inspirat” a spus artistul. Din majoritatea lucrărilor lui nu lipsesc ochii, care sunt bine evidenţiaţi. Îi realizează cu piese de la aparate de fotografiat sau de filmat. ,,Este un stil în artă, steampunk, pe care l-am adaptat. Am schimbat punând componente de calculator şi rame. Mai am şi obsesia culorilor la care lucrez destul de mult pentru că mereu le schimb până lucrarea prinde o formă care mă mulţumeşte” a mai spus artistul. Impresionează o lucrare care te duce cu gândul la facerea lumii şi la coordonarea universului. Artistul a reprezentat întregul univers ţinut între două mâini în tabloul denumit ,,Mama tuturor creaţilor”. Vizitatorii interpretează lucrarea în feluri diferite, dar cei mai avizaţi traduc esenţialul în universul limitat al cunoaşterii. În spaţiul pe care-l are la dispoziţie, Mugurel Răducanu a realizat o mică galerie de artă cu lucrările sale, care merită a fi vizitată. Şi de ce nu, achiziţionate. Alte câteva lucrări au fost expuse în centrul urbei, la Colors Pub, unde amenajamentul încăperii pune în evidenţă lucrările artistului făgărăşean. ,,Am primit multe aprecieri de la cei care au poposit în acest bar, mai ales străinii. Mi-au sugerat să le expun şi în spaţii special amenajate pentru expoziţii. Sunt o fire modestă şi nu vreau să organizez vreo expoziţie. Probabil că dacă aş avea un stimulent extern, un artist renumit, care să-mi evalueze lucrările şi să mă încurajeze în acest sens, m-aş gândi. Oricum, în orice loc ar fi trebuie doar să vină oamenii care înţeleg această artă. Am o vorbă de care ţin cont în orice situaţie: să-ţi dai seama că eşti prost trebuie să te ducă mintea. Eu recunosc când greşesc şi repar ce mai pot, dar mulţi nu recunosc, deci…” a spus artistul. Mugurel Răducanu colecţionează şi obiecte vechi, despre care spune că au o valoare foarte mare. În mica lui galerie sunt expuse un aparat de filmat de prin anii 50, un galvanometru foarte vechi, aparate de telefonie cu galenă, pik up-uri, radio vechi, rame de la începutul veacului trecut, un fotoliu de epocă, etc. Dar oferta de achiziţie rămâne deschisă. Mugurel Răducanu îşi rezervă timp şi pentru familie, mai ales că în curând va fi bunic. Un bunic tânăr, cum îi place să spună. Iar dragostea pentru animale, pentru cei doi câini ai lui, completează imaginea artistului şi familistului Mugurel Răducanu. (Lucia BAKI)
