Șoferii care refuză testarea de către polițiști cu etilotestul sau drugtestul vor rămâne fără permisul de conducere până la primirea rezultatelor mostrelor biologice, prevede o ordonanță aprobată recent de Guvernul României. Până acum, perioada era de o zi.
România a înăsprit în ultimul an de mai multe ori legislația împotriva consumului de droguri.
De exemplu, în martie, a fost adoptată legea supranumită „2 Mai” – care prevede că traficanții de droguri de mare risc găsiți vinovați de instanță nu mai pot fi condamnați la închisoare cu suspendare.
Supranumele legii vine de la tragedia petrecută în august 2023 în stațiunea 2 Mai/jud. Constanța, când un șofer de 19 ani a intrat într-un grup de tineri aflați pe marginea drumului, iar doi dintre ei și-au pierdut viața. În mașina tânărului au fost depistate droguri.
Și alte legi, care prevăd mărirea pedepselor pentru unele infracțiuni cu privire la traficul și consumul de droguri, înființarea registrului traficanților de droguri sau înființarea de centre regionale de dezintoxicare, au fost aprobate sau sunt în procedură parlamentară avansată.
Legislația românească pare să devină mai aspră decât cea din alte țări, subliniază și organizatorii unor festivaluri, care spun că le-a scăzut numărul de participanți din străinătate, unde sunt măsuri mai relaxate.
Pe 28 iunie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede mai multe măsuri de prevenire a consumului de alcool și droguri, de această dată la volan.
Mai exact, documentul cu putere de lege aduce mai multe modificări Ordonanței privind siguranța rutieră pe drumurile publice.
Una din cele mai importante schimbări aduse este că șoferii care refuză testarea cu etilotestul sau drugtestul rămân fără permis până la primirea rezultatelor analizelor mostrelor biologice.
În acest caz nu se deschide dosar penal. În schimb, dacă șoferii refuză prelevarea probelor de sânge la un laborator, atunci comit o infracțiune.
Refuzul testării rapide și reținerea permisului – până la comunicarea rezultatelor probelor de sânge – nu atrage deschiderea de dosar penal, a precizat Poliția Română.
Măsura este o schimbare benefică, spun interlocutorii consultați de Europa Liberă, fie medici toxicologi, instructori auto sau specialiști antidrog.
Pe de altă parte, șoferii reclamă faptul că testele rapide făcute de polițiști nu au acuratețe suficientă, astfel că refuzul de fi testați cu drugtestul s-ar justifica, în opinia lor.
Comunitatea civică Declic a lansat și o petiție prin care le cere guvernanților să revizuiască prevederile Ordonanței de Urgență, care „nenorocesc șoferii.”
„O ordonanță de urgență, dată peste weekend de Guvernul Ciolacu, lasă fără permis zeci de mii de șoferi nevinovați. Ea prevede că ți se suspendă automat permisul de conducere dacă vrei testare antidrog la IML, nu test rapid cu aparatul din dotarea poliției. Iar aceste aparate ale polițiștilor români dau rezultate fals pozitive în jumătate din cazuri”, subliniază reprezentanții Declic.
Situația din prezent și motivarea Poliției
Acceptarea testării cu etilotestul sau drugtestul, la solicitarea polițistului, este obligatorie prin lege, însă, în practică, unii șoferi refuzau efectuarea acestui test și îl acceptă doar pe cel de sânge și urină.
În aceste cazuri de refuz al testării inițiale, permisul șoferului era reținut doar până a doua zi la ora 8:00, „dar nu mai puțin de 12 ore” și doar dacă specialistul examinator de la recoltarea probelor biologice constata „elemente clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive.”
Dacă șoferul nu prezenta urme vizibile în comportament, era declarat apt și permisul nu era reținut deloc.
În nota de fundamentare a noii Ordonanțe de Urgență – realizată de structurile Ministerului Afacerilor Interne și semnată de ministrul Cătălin Predoiu – se precizează că modificarea este necesară pentru ca desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice, „ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.”
„Scopul nu este să reținem documente, ci să acționăm preventiv, pentru ceilalți șoferi, dar și pentru ei înșiși. Dacă o persoană refuză testarea cu drugtestul, sau cu etilotestul, ne putem gândi că are ceva de ascuns”, spune pentru Europa Liberă comisarul șef de poliție Maria Dragnea, reprezentant al Direcției Rutiere din Poliția Română.
Schimbarea adusă nu încalcă prezumția de nevinovăție, adaugă reprezentanta Poliției Rutiere, ci reprezintă doar un instrument preventiv.
„Și într-o cercetare penală, există reținere, arest la domiciliu, diverse măsuri, dar acestea nu înlătură prezumția de nevinovăție, care se confirmă sau infirmă la finalul procesului”, exemplifică ea.
Șoferi: Cine te despăgubește dacă îți pierzi serviciul?
Numeroși șoferi au reclamat de-a lungul timpului faptul că rezultatele drugtestelor s-au dovedit adeseori fals pozitive, fiind infirmate după aceea de analizele de sânge din laboratoarele institutelor de medicină legală.
Prin noua ordonanță, pe lângă cei depistați pozitiv, cărora le era reținut permisul și li se întocmea dosar penal, vor rămâne fără permis și cei care refuză din start testarea, fără să se știe dacă ar fi fost pozitivi sau negativi.
În condițiile controverselor legate de acuratețea drugtestelor, refuzul testării și-ar găsi justificare, susțin inclusiv unii din cititorii ai Europei Libere, care au răspuns unei întrebări adresate pe Facebook.
„Atât timp cât e plin de rezultate fals pozitive rezultate din drugtest, nu mi se pare normal!”, spune Ciprian T.
„Dacă te știi curat, mergi la sânge pentru că acolo iese rezultatul corect. Dacă la testele rapide iese pozitiv, iar la sânge negativ, cine te despăgubește după ce ai stat trei luni pe tușă și poate ți-ai pierdut serviciul?”, continuă el.
Și alți utilizatori au fost în asentimentul său, subliniind și timpul mare de așteptare după rezultatul analizelor de laborator efectuate de către institututele de medicină legală.
„S-a dus prezumția de nevinovăție! Măcar dacă impuneau un termen maxim rezonabil în care să ajungă rezultatul probelor biologice”, spune Cristi B., în timp ce Cristian R. susține că laboratoarele IML ar trebui să ofere rezultatele în maximum două zile.
În condițiile actuale însă, „sună a abuz din partea oficialităților”, consideră el.
În 2023, de exemplu, din peste 3.000 de teste de depistare a drogurilor în laboratoarele de medicină legală din țară, 1.898 s-au dovedit pozitive, în timp ce peste 1.100 (38%) au fost infirmate, conform unui raport al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML), așa cum a scris Europa Liberă în 8 ianuarie.
Principalele cauze ale testelor fals pozitive sunt faptul că anumite substanțe, – de la antitusive, antivirale, la antibiotice – deși nu figurează pe lista celor interzise, pot da astfel de reacții la testarea rapidă.
Potrivit Consiliului Superior de Medicină Legală, rezultate fals-pozitive pot apărea la:
- amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
- cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
- barbiturice: antiinflamatorii;
- opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.
Citește mai mult AICI
