Sunt 20 de ani de când americanii de la Bechtel și autoritățile române au inaugurat lucrările la Autostrada Transilvania, arată Europa Liberă. 415 kilometri de drum rapid ar fi traversat Ardealul, de la Brașov până la granița cu Ungaria, la Oradea. Între timp, proiectul a fost retrasat. În 2024, se circulă pe circa 140 de kilometri, iar CNAIR spune că unele porțiuni vor fi gata abia peste patru ani.
Pe 16 iunie 2004, premierul social-democrat Adrian Năstase, ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, și reprezentanții companiei americane Bechtel au mers la Săvădisla, în județul Cluj – de acolo au pornit lucrările la autostrada Transilvania, drumul care, spuneau autoritățile acum 20 de ani, „va lega Europa de România”.
Era proiectul de autostradă-fanion, cu o lungime prevăzută de 415 kilometri, între granița cu Ungaria de la Borș (Bihor) și județul Brașov.
Lucrările urmau să fie gata în 2012.
„Ce sens are sa încurajăm construcția în România a unei mașini europene, Dacia Logan, dacă nu avem drumuri pentru ea?”, sublinia la acea vreme Adrian Năstase.
Între timp, succesul Daciei Logan avea să devanseze cu mult ritmul de construcție al Autostrăzii Transilvania.
În 2009, au fost inaugurați primii 42 de kilometri ai drumului (Turda-Gilău), iar în anul următor – încă 10 kilometri (Turda-Câmpia Turzii).
Contractul între statul român și compania americană Bechtel, în valoare de 2,2 miliarde de euro, a fost secretizat ani la rând, iar în 2013 ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură de la acea vreme, Dan Șova, declara că originalul s-a pierdut.
În același an, Guvernul a reziliat contractul, în condițiile contrelor permanente între constructor și stat, precum și întârzierilor plăților și lucrărilor.
Noile licitații au fost reluate, dar, până în 2018, niciun alt kilometru de autostradă nu a mai fost inaugurat.
Doar porțiunea de 52 de kilometri făcută până în 2010 a costat 1,4 miliarde de euro, scrie Ziarul Financiar: peste 22 milioane de euro/kilometru.
Autostrăzile aflate acum în construcție au prețuri între 4,5 și 28 de milioane de euro pe kilometru, în funcție de dificultatea terenului.
De altfel, costurile întregului contract Bechtel – dacă acesta nu ar fi fost reziliat – ar fi putut ajunge, conform unor modificări din 2005, la aproximativ 10 miliarde de euro, susținea Dan Șova în august 2013.
În fapt, detaliile nu au fost prezentate niciodată public, în mod transparent, iar o anexă de modificare a contractului, din 2006, menționa aceleași costuri inițiale, de 2,2 miliarde de euro, după cum a notat Mediafax.
După reziliere, celelalte porțiuni au fost licitate separat și multe între ele au înaintat (aproape) la fel de greu.
Azi se circulă pe 144 de kilometri:
- pe o porțiune continuă de 125 de kilometri, între Nădășelu și Târgu-Mureș;
- 14 kilometri între Nușfalău (Sălaj) și Suplacu de Barcău (Bihor) – porțiunea deschisă anul trecut și cu care România a depășit borna de 1.000 de kilometri de drumuri rapide;
- un ciot de 5 kilometri între Biharia și Borș, la granița cu Ungaria.
Între timp, porțiunea de aproximativ 150 de kilometri între Târgu-Mureș și Brașov a fost eliminată din proiect, în condițiile în care prioritară pentru legătura Est-Vest a țării a devenit autostrada A1, Constanța-București-Sibiu-Sebeș-Deva-Arad.
Autostrada Brașov-Borș, de 415 kilometri, s-a transformat astfel în autostrada Târgu Mureș – Borș, de aproape 270 de kilometri, din care azi se poate circula pe 140.
Pe tronsoanele nedeschise încă sunt fie probleme tehnice, fie licitațiile au fost blocate și reluate. Pe cel mai complex dintre ele – cel care are un tunel de 3 kilometri – nu a fost stabilit încă constructorul.
Într-o perioadă mult mai scurtă de timp, țări precum Ungaria sau Polonia au construit echivalentul a două sau chiar trei autostrăzi de 415 km, deși în 1990 diferența față de România (care avea la acel moment puțin peste 100 de km) în privința drumurilor rapide nu era atât de evidentă.
- De la 267 de kilometri de autostradă în 1990, Ungaria a ajuns în 20 de ani, adică până în 2010, la o rețea cu nu mai puțin de 1.477 de km, care a crescut în continuare la peste 1.800 km până în 2022, conform datelor Eurostat actualizate în acest an.
- Polonia, care avea 257 de km de drum rapid în ’90, ajungea la 857 km în 2010, iar în 2013 se apropia de 1.500 km. În 2022 și Polonia a ajuns la peste 1.800 de km de drum rapid.
- Bulgaria pleca și ea cu un avantaj față de România la începutul anilor ’90, dar ritmul până în prezent s-a dovedit poate și mai lent, astfel că în 2022 erau puțin peste 800 de km, conform Eurostat. Suprafața Bulgariei e jumătate cât a României.
-
- Situația României, cu doar 113 km de autostradă în ’90, e comparabilă cu cea a Serbiei, ambele având un număr similar de kilometri de drum rapid în 2024: puțin peste 1.000 de kilometri. Țara vecină e însă de aproape trei ori mai mică.
- În schimb, Slovenia are puțin peste jumătate din numărul de kilometri de drumuri rapide ai României, dar suprafața țării este de zece ori mai mică.
- De asemenea, un stat mult mai mic ca întindere, Croația a trecut borna de 1.300 de km.
România a trecut în 2023 de borna de 1.000 de km de autostrăzi și drum expres, iar anul acesta a ajuns la aproximativ 1.100 km.
Sunt acum în construcție peste 700 de kilometri de drumuri rapide noi – e vorba, în primul rând, despre:
- Autostrada Moldovei (320 km) cu termen de finalizare în 2026;
- Autostrăzile Sibiu – Pitești (122 km) și Sibiu – Făgăraș (68 km) – ambele trebuie terminate până în 2028.
Citește întreaga analiză AICI
