Mulți cititori, mai ales pe rețelele de socializare, se întrebau dacă ANAF o să vină să le ia 70% din banii pe care i-au primit la nuntă. Asta și pentru că anul trecut, după adoptarea Legii 296/2023, au ieșit în spațiul public unii care au spus acest lucru la televizor și chiar în presa online.
Impozitul pe veniturile neidentificate nu este nou. În acest moment se ridică la 16%, iar de la 1 iulie va urca la 70%.
În cazul nunților, spune el, sumele respective sunt identificate.
Așadar, veniturile de la nuntă nu vor fi supuse taxării. Același lucru și în cazul botezurilor.
Creșterea acestui impozit afectează în principal evazioniștii care nu au fost prinși, dar au averi mari. Ei nu pot justifica acei bani, așa că ANAF le va percepe un impozit pde 70%.
Prin urmare, persoanele respective rămân cu 30%. Specialiștii în fiscalitate cu care HotNews.ro a discutat spun că este vorba despre moralitate: Hoțul neprins e negustor cinstit! Cei care se află în control ar trebui să fie fericiți că rămân cu bani. Dacă au obținut sume mari, acel procent care le rămâne e consistent.
Problema este că nici ANAF nu poate în acele cazuri să dovedească faptul că banii respectivi au fost obținuți din evaziune. De aceea soluția a fost acest impozit.
De cota de 16%, care se află în prezent, au beneficiat în anii trecuți doctori care au luat șpăgi și maneliști. Cazurile nu au fost făcute publice din motive ce țin de secret fiscal.
Numărul infracțiunilor de evaziune fiscală a explodat: o creștere cu 64%. Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și președintele Iohannis au dezincriminat evaziunea fiscală sub un milion de euro
Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală este în creştere rapidă în primele patru luni ale anului, potrivit unui bilanţ făcut public duminică de Poliţia Română. „Se constată un trend ascendent în cazul infracţiunilor economico-financiare”, este una dintre concluziile bilanțului făcut public duminică de Poliţia Română.
Conform datelor furnizate de instituţie, anul acesta au fost constatate cu 2.992 mai multe infracţiuni economico-financiare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de peste 21%. Cea mai mare creștere este însă la infracţiunile de evaziune fiscală, cu 846 de fapte, adică o creștere de peste 64% față de anul trecut.
Creșterea cazurilor de evaziune fiscală în acest an vine după ce șefii coaliției PSD-PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au propus în decembrie 2023 un proiect de lege care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit. Proiectul de lege a fost dezbătut de Parlament și adoptat cu votul PSD și PNL, în ciuda avertismentelor unei părți a societății civile că măsura va duce la o explozie a cazurilor de evaziune.
Mai mult, președintele Klaus Iohannis a promulgat rapid legea în 10 mai, deși ar fi putut să o întârzie prin retrimiterea la Parlament pentru reexaminare.
USR și Forța Dreptei au atacat anterior la Curtea Constituțională legea Ciucă – Ciolacu, dar CCR a respins sesizarea opoziției.
De notat că președintele Iohannis a procedat la fel și în 2021, când a promulgat fără să trimită la reexaminare o lege inițiată de PSD prin care cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro scăpau doar cu amendă dacă achitau integral prejudiciul.
Legea îi scapă pe evazioniștii care produc prejudicii sub un milion de euro dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale de către procurori.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au inițiat și trecut prin Parlament în doar două zile, în preajma Crăciunului din 2023, un proiect de lege care dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea prejudiciului, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
De remarcat că șefii parchetelor nu au protestat public față de această lege. Mai mult, procurorul general Alex Florenţa a declarat în martie că ”este o formă de legiferare modernă”, punctând că, în astfel de cazuri, ţinta este recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat, potrivit Agerpres.
