Când avem nevoie de autentificarea vreunui document oficial dăm fuga la un birou notarial. Totul ni se pare simplu și la îndemână pentru că serviciile notarilor sunt prompte și de mare ajutor. Dar câți ne mai gândim astăzi ce înseamnă și cât de veche este această profesie? Am citit despre scribi, despre gramatici și logofeți, cei care, prin actele întocmite înainte vreme, parafate cu sigilii și semnătură, au scris istoria. Un Antonio di Ponzò, notar genovez, încheia, pe la 1320, actele oficiale chiar la Chitila, orașul port de la Gurile Dunării. ,,Un port unde staționa nava, situat pe o mică insulă la vărsarea Dunării, pe actualul braț Chilia“ scria notarul genovez, citat într-un studiu al Camerei Notarilor Publici București. Pe atunci, notarul avea o încăpere în port unde negustorii își parafau actele comerciale. Ulterior, notarii au format unul din primele corpuri profesionale. Indiferent de politica domnilor sau de starea de suveranitate, de regimul fanariot în Țara Românească și Moldova, ori de dominația austriacă, apoi austro-ungară în Transilvania, notarii au vegheat la întocmirea cât mai riguroasă a actelor. Câte documente n-au fost parafate și în castelul de la Făgăraș! Erau notariate pe lângă judecătorii sau notariate publice precum în Transilvania, care odată cu apariția Legii autentificării actelor, 1886, au dispărut lăsând loc notariatul de stat. Ajungând la 1950, atunci se înființează Notariatul de Stat ca instituție administrativă, ca în timp să intervină numeroase schimbări. În anul 1989 existau în țară 140 de unități notariale cu 277 de notari de stat angajați. Și la Făgăraș exista Notariat de Stat, notar fiind Mariana Săbăduș. În 1995 apare însă Legea notarilor publici și a activității notariale (Legea 36), prin care Notariatul public este atestat ca profesie liberală. În același an, are loc trecerea de la notariatele de stat la actualele birouri ale notarilor publici. Este o istorie interesantă a acestei bresle și la fel de importantă precum sunt și serviciile pe care le prestează notarii pentru populație.
Am stat de vorbă cu notarul Mariana Gyergyai, cel mai vechi notar din Făgăraș, recent pensionar. Dialogul cu notarul Mariana Gyergyai ne-a purtat pe filele istoriei, dar a abordat și problemele actuale ale urbei. Iubește istoria și se inspiră din evenimentele trecute, iar când vorbește de istoria recentă a Țării Făgărașului, deși nu este făgărășeancă prin naștere, trăiește suferința zonei ocupate cu forța de comuniști.
- ,,Nu trebuie să uităm suferințele părinților și bunicilor noștri. Țara Făgărașului nu poate fi roșie, ar fi cutremurător!“
Precum i-a fost profesia, dreaptă și corectă, la fel sunt și principiile care au însoțit-o în decursul vieții. Un exemplu pentru generația de astăzi cu care a ,,parafat“ pactul schimbării atitudinii și mentalității față de semeni. Notarul Mariana Gyergyai nu a stat departe de viața Făgărașului și a făcut pasul spre politică, tocmai pentru a aduce schimbarea și la nivelul administrației publice locale, unde, așa cum susține, este absolut necesară prezența oamenilor de caracter.
- ,,Sunt liberală dintotdeauna, deci nu puteam lucra decât în PNL, unde am găsit tineri cu caracter, dornici să se implice în viața Făgărașului“.
Dialogul cu notarul Mariana Gyergyai, candidat la Consiliul Local Făgăraș pe listele PNL, este redat în interviul următor.
Reporter: Cine este notarul Mariana Gyergyai?
Mariana Gyergyai: Prin adopție sunt făgărășeancă. M-am născut, în 1958, în București. Am absolvit Liceul Pedagogic și Facultatea de Drept din București. La terminarea facultății, în urma mediei, am obținut un post de judecător la Oravița unde am lucrat 3 ani ca judecător stagiar. Acolo l-am cunoscut pe soțul meu cu care sunt căsătorită de 37 de ani. Avem doi băieți, unul este avocat în Baroul București, celălalt absolvent de Drept, a făcut și master în Drept internațional, dar nu i-a plăcut să profeseze în acest domeniu, și acum termină a doua facultate, Informatica, și își dă licența. Din 1990 am venit în Făgăraș, prin căsătorie. La Făgăraș, am fost avocat timp de 10 luni pentru că nu era post de judecător, după care, atunci când s-a creat un post la instanță l-am ocupat, profesând ca judecător timp de aproape 6 ani.
R.: Cum era în primii ani după Decembrie 1989 ca judecător, la Făgăraș?
M.G.: Se judecau foarte multe procese cu terenurile agricole, atunci se restituiau terenurile prin Legea 18. Pot spune însă că nu erau atât de multe dosare ca și acum. Eram atunci șase judecători, două doamne și în rest numai bărbați. Acum procentul e invers, sunt numai doamne judecători, iar bărbați nici nu cred că mai sunt la instanța din Făgăraș. Am fost judecător până în 1996. Pe atunci salariile erau foarte mici, iar răspunderea era foarte mare, acum este invers, adică salarii mai și fără răspundreși nu . Era destul de obositor. Atunci m-am decis să dau examen și am intrat în Notariat. Am funcționat ca notar din 1996 până în 2023, când m-am pensionat.
R.: Câți notari erau la Făgăraș?
M.G.: În 1996, eram al patrulea notar la Făgăraș. După aceea numărul lor a crescut. Mi-a fost de mare folos experiența pe care am acumulat-o ca judecător pentru că vedeam lucrurile și din cealaltă perspectivă, pentru că trebuie să știi să te păzești și pe tine și pe clienții tăi. Am încercat să-mi fac datoria, să fiu empatică cu clienții, să-i ajut. Uneori chiar mi-am depășit și atribuțiile pentru a-i ajuta pe oameni. Dam telefoane pe la instituții publice pentru a obține actele de care aveau nevoie clienții. Unii dintre ei erau oameni amărâți care nu știau carte, nu cunoșteau legea și trebuia să-i ajut. Nu aveam cum să nu mă implic atunci când mă rugau, spunând că ei nu știu ce trebuie să facă și pe unde să umble pentru a-și obține vreo moștenire, vreo casă. M-am implicat.
R.: Ce s-a schimbat în prezent în domeniul notarial?
M.G.: Totul a fost în continuă schimbare. De multe ori erau dispoziții legale contradictorii, care nu ne fac cinste. Înainte era Consiliul legislativ care corobora legile, acum nu știu dacă mai există o altfel de instituție care să verifice dacă dispozițiile legale nu se contrazic. Nu erau registre naționale care sunt foarte numeroase acum, apar tot mai multe noutăți care încarcă munca nonotarului mult de tot chiar dacă dă o siguranță actului notarial. Trebuie să ai foarte mulți angajați care să facă verificările necesare înainte de a redacta un act. Cu cartea funciară am început să transmitem electronic, la început însă le duceam pe hârtie și era greu.
R.: Cum a fot colaborarea cu Cartea funciară?
M.G.: Am avut o colaborare foarte bună cu Cartea Funciară Făgăraș pentru că este acolo o doamnă care este foarte pricepută și deschisă. Accepta informațiile noastre sau interpretările noastre la documentațiile pe care le ceream. La Brașov, de exemplu, este un adevărat război între cei de la Cartea Funciară și notari.
R.: Cum ați găsit Făgărașul când ați venit în 1990 și cum îl vedeți astăzi?
M.G.: Când am venit la Făgăraș, în 1990, lucrurile păreau simple, dar s-au precipitat în timp. Referindu-mă la societățile comerciale, au intervenit o serie de schimbări, divizări, însemnând o muncă greoaie. Dacă mă refer la Nitramonia și UPRUC, acestea au fost divizate, iar societățile care s-au creat au dus la multe dispute, la lucruri urâte cu privire la patrimoniu. Am lucrat la actul de divizare un an de zile, am studiat hărți, documente, o activitate complicată. Pot să spun că atunci erau multe societăți comerciale funcționale, dar acum sunt tot mai puține. De aceea pleacă peste graniță mulți localnici, mai ales tinerii. Cum este în toată țara este și la noi, la Făgăraș.
R.: Ați intrat în politică. De ce PNL și nu alt partid?
M.G.: Am simpatizat întotdeauna PNL. Mi se pare că zona aceasta, Țara Făgărașului, deși nu sunt făgărășeancă prin naștere, a fost anticomunistă, oamenii au luptat în munți, și-au pierdut viața, au stat în închisorile comuniste, și-au pierdut familiile, averile. Acum să devină această zonă a țării tot mai roșie, incredibil de roșie? Este de neexplicat după atâta suferință! Păcat că sunt oameni care au uitat sau nu au vrut să afle de sacrificiul dinainte. Sunt filme și documentare cutremurătoare despre acei ani. Îmi doresc ca oamenii din zonă să nu uite ceea ce s-a petrecut, câtă suferință și cruzime a fost. PNL cred că ține cont de această parte a istoriei noastre. Am găsit la PNL Făgăraș tineri activi care vor să țină sus acest filon al dreptății. I-am și spus președintelui PNL Făgăraș, Cristian Urs, că trebuie să ducă o politică curată, să fie drept. M-a șocat atmosfera din Consiliul Local Făgăraș, o atmosferă tensionată cu multe atacuri la persoană, foarte urât și nedemn pentru un for legislativ local. Nu trebuie să mai fie așa, consilierii locali trebuie să ducă o politică de oameni cu caracter. În politica românească mai sunt oameni cu caracter, deși foarte puțini. Nu-mi plac disputele urâte, scandalurile. Nu mai suntem pe vremea lui Caragiale să ne omorâm între noi.
R.: În viitorul consiliu local, veți încerca să mențineți o atmosferă corectă, armonioasă?
M.G.: Trebuie să spun că așa cum dă tonul primarul așa se derulează lucrurile. Dacă șeful unei comunități este un om de caracter, nu ascultă bârfele, nu este scandalagiu, așa va fi și acea comunitate. Dacă primarul este scandalagiu, cu plângeri penale atunci atmosfera va fi foarte încărcată. La ședințele de consiliu trebuie să se meargă cu plăcere, acolo să-și spună fiecare părerea, să nu se mintă. Nu trebuie să deranjeze părerile unora și altora, trebuie ascultate, analizate, nu trebuie să te răzbuni pe cei care au altă perspectivă ci să accepți pentru că așa este în democrație. Eu văd altfel lucrurile, dar se pare că nu prea avem cu cine să facem politica aceasta. Îmi doresc ca tânăra generație să înceapă cu dreptul, să nu aibă un model de genul acesta, ca până acum. Trebuie să ai caracter, să ai coloană și când superiorii politici îți spun sau cer ceva să poți să le spui răspicat că nu faci așa ceva. Atunci te vor respecta și ei, spunând că omul e de calitate. Îmi doresc și la Făgăraș oameni de caracter în conducerea orașului. Mă uitam la Cluj, câte s-au făcut, oare cum s-au înțeles oamenii aceia?
,,Cei din Primărie nu sunt stăpânii noștri“
R.: De ce credeți că are nevoie Făgărașul?
M.G.: La Făgăraș s-a încercat ceva deși nu sunt lucrări de calitate, șantierele lăsându-se la voia întâmplării, nesupravegheate. Cristian Urs, candidatul nostru, al PNL, la funcția de primar, este inginer constructor și cu siguranță ar rezolva aceste lucruri scăpate acum de sub control pentru că este în domeniu și nu poate fi dus de nas. Sănătatea trebuie să fie o prioritate la Făgăraș, ceea ce acum nu se întâmplă. Spitalul trebuie să se dezvolte, să fie dotat și serviciile să fie de calitate, să nu ne mai ducem la Brașov sau în alte orașe. Industria de apărare trebuie, în contextul actual, dezvoltată, conducerea orașului să se implice mult mai mult, să facă propuneri la nivel național pe care să le și urmărească, să aibă oamenii unde să lucreze. În altă ordine de idei, cei din Primăria Făgăraș trebuie să-și schimbe comportamentul și să nu se mai comporte ca niște stăpâni pentru că ei nu sunt stăpânii noștri și este invers, ei trebuie să ne deservească pe noi, trebuie să fie amabili, nu să ne umilească. Asta trebuie să fie atitudinea unui funcționar public și a unui ales local.
,,PNL are o ofertă bună, cu oameni de calitate“
R.: Credeți că Făgărașul este un oraș curat?
M.G.: Mai este mult de lucru până să spunem că Făgărașul este curat și verde. Toate lucrările se fac numai în centru, iar străzile din cartiere sunt uitate, vai de mama lor. Trotuarelele nu sunt reabilitate în majoritatea cartierelor și este un chin să mergi pe ele. Sunt multe de făcut. În Legislativ mă voi axa ape curățenie, pe reabilitarea infrastructurii, străzi și trotuare în cartiere, pe Sănătate, pe atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă, să nu mai plece tinerii din oraș. La 9 Iunie, făgărășenii trebuie să cântărească foarte bine opțiunile și să aleagă în cunoștință de cauză. Au la dispoziție o ofertă bună, PNL are oameni de calitate, care vor să facă treabă, să readucă Făgărașul acolo unde trebuie să-i fie locul. Eu personal mă voi implica total în administrația publică în calitatea de consilier local pe care o pot dobândi după scrutinul din 9 Iunie. (Lucia BAKI)
