Guvernul României a adoptat zilele trecute un document care se numește „Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024—2028”. O lectură a acestuia scoate la iveală cele mai sumbre clasamente în care ne-am putea afla: „țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre”, arată digi24.ro.
Suntem în plină campanie electorală și într-un an în care au loc alegeri pentru toate funcțiile de demnitate publică din România. Cu toate acestea, din dezbaterea publică pare că lipsesc subiecte precum traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor sau copiilor – domenii la care, din păcate, suntem pe primul loc în clasamentele Uniunii Europene. Cel puțin așa rezultă dintr-un document programatic, adoptat recent de Guvernul României, care se numește “Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024—2028”.
Fenomenul traficului de persoane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, care aduce atingere demnității și integrității ființei umane. Traficul de persoane constituie, de asemenea, o infracțiune gravă, asociată, în multe cazuri, criminalității organizate naționale și trans-naționale, în urma căreia infractorii obțin câștiguri financiare foarte ridicate. Autoritățile din România par să știe situația în care am ajuns, documentul strategic la care facem referire în acest material fiind o dovadă în acest sens. Mai mult, de la începutul anului 2023 a fost înființat Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. Iar strategiile guvernamentale au ca obiectiv nici mai mult, nici mai puțin decât eliminarea fenomenului traficului de persoane. Cităm din document: “Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 stabilește drept țintă strategică pentru anul 2030 eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare”.
Concret, Guvernul României își propune ca la finalul anului 2028, în România să funcționeze ”un sistem național de luptă împotriva traficului de persoane, care va avea alocate resursele necesare și va dispune eficient de acestea”. În cadrul acestui sistem, instituțiile centrale și locale, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, cât și cu organizațiile internaționale, vor pune în practică măsuri eficace de diminuare a fenomenului, de identificare și asistență a victimelor acestuia și de pedepsire a traficanților.
Asta înseamnă – spune documentul – modificarea legislației în vigoare referitoare la traficul de persoane și alocarea de bani pentru funcționarea sistemului național de luptă împotriva traficului de persoane. În Strategie se vorbește despre “nevoia analizării” textelor relevante din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală. Sunt aduse în discuție limitele de pedeapsă sau demilitarea lor, dar și “noile forme de exploatare care nu au incriminări, respectiv a modului în care unele intervenții în plan administrativ (în special amenda contravențională) pot afecta investigațiile penale, prin creșterea neîncrederii victimei în sistemul de justiție”.
“Îmbunătățirile legislative vor elimina unele praguri procedurale, vor conferi un cadru legislativ mai ferm și mai clar în ceea ce privește încadrările faptelor, vor impune o abordare unitară și eficientă din partea organelor judiciare a măsurilor privind victimele”, se mai spune în Strategie.
Se vorbește, de asemenea, de “asigurarea resurselor umane și materiale necesare DIICOT”, respectiv de “recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni și compensarea victimelor din fonduri dedicate”.
Guvernul își propune “operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizată victimelor traficului de persoane”. Acest mecanism va reuni instituțiile cu atribuții în domeniu și sursele de finanțare guvernamentale, iar pentru furnizorii de stat/privați de servicii de asistență, criteriile de acces la resursele financiare se vor simplifica.
O bună parte din Strategie vorbește despre nevoia de informare, sensibilizare și conștientizare cu privire la traficul de persoane. “Este necesar ca acțiunile preventive să abordeze reducerea și descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane, încurajarea publicului la acțiune și responsabilitate socială, transmiterea de mesaje pozitive și de susținere pentru persoanele vulnerabile, precum și cultivarea unei atitudini de prețuire și apreciere a tuturor ființelor umane”, se mai spune în document.
Ce măsuri se au în vedere împotriva traficului de persoane
Guvernul are în vedere “implementarea, atât în mediul rural, cât și în urban, de campanii/acțiuni de informare și conştientizare adresate persoanelor vulnerabile la traficul de persoane”. De asemenea, autoritățile și propun ca serviciile digitale oferite de companii să fie aliniate normelor Uniunii Europene, “astfel încât nu favorizează, sau tolerează, exploatarea sexuală sau prin muncă, ori vânzarea de servicii obținute ilegal, online”. Până în primul trimestru din 2027, instituțiile statului (ANCOM, MAI și DIICOT) vor trebui să analizeze identificarea nevoilor de actualizare legislativă cu privire la site-urile care publică anunțuri (matrimoniale, servicii). Un alt obiectiv din Strategie vorbește despre “organizarea și derularea în mediul online de campanii de prevenire a traficului de persoane, traficului de minori și pornografiei infantile, adresate în mod specific grupurilor țintă”. Poliția și Inspecția Muncii își propun să identifice în posibile victime ale exploatării sexuale prin ”desfăşurarea de verificări la operatorii economici cu profil de activitate întreţinere corporală/salon de masaj/videochat”.
Printre modificăriile legislative avute în vedere este Legea prevenirea și combaterea traficului de persoane, acolo unde se caută “analiza diferitelor noi forme de exploatare care nu au incriminări (căsătorie forțată, adopție ilegală, mame surogat), precum și a modului în care intervenția în plan administrativ facilitează sau, din contră, afectează investigațiile penale (cerșetoria, prostituția)”.
