Consumul unei diete occidentale de tip fast-food, bogată în grăsimi și zaharuri, în anii cruciali de dezvoltare a creierului, afectează memoria pe termen lung, arată un nou studiu citat de publicația New Atlas. Cauzată de o reducere a unui neurotransmițător asociat cu boala Alzheimer, deteriorarea memoriei nu a fost inversată prin trecerea la o dietă sănătoasă la începutul vieții adulte, arată G4Food.
Asociată cu fast-food-ul, dieta occidentală a primit pe bună dreptate un răspuns negativ în ceea ce privește impactul său asupra sănătății fizice și mentale. Definită în mod larg ca o dietă bogată în alimente procesate, grăsimi saturate și zaharuri simple, aceasta este asociată cu un aport caloric excesiv, obezitate și disfuncție metabolică.
Dar cum influențează consumul unei diete occidentale funcționarea unui creier în creștere?
Creierul adolescenților este „în curs de construcție”. Între vârstele de 10 și 24 de ani, creierul suferă schimbări semnificative, influențate în mare măsură de factori precum genetica, hormonii, somnul și dieta. Studiile anterioare au legat dieta, în special consumul unei diete occidentale, de disfuncții cognitive.
Un nou studiu, realizat de cercetătorii de la University of Southern California (USC), a examinat modul în care o dietă bogată în grăsimi și zaharuri afectează creierul adolescentului, influențând memoria. Ei și-au desfășurat cercetarea pe șobolani pui și adolescenți.
„Ceea ce observăm nu doar în acest articol, ci și în alte lucrări recente ale noastre, este că dacă acești șobolani au crescut pe această dietă fast-food, atunci aceștia au aceste deficiențe de memorie care nu dispar”, a spus Scott Kanoski, profesor de științe biologice la USC și autorul corespondent al studiului. „Dacă pur și simplu îi plasezi pe o dietă sănătoasă, aceste efecte din păcate durează mult timp în viața adultă”, a continuat el.
Șobolanilor li s-a administrat fie o dietă fast-food, fie hrană standard. Cei care au urmat echivalentul dietei occidentale au avut acces liber la hrană bogată în grăsimi, bogată în zahăr, chipsuri, ciocolată cu unt de arahide și băuturi cu sirop de porumb cu fructoză ridicată. Șobolanii și-au consumat dietele respective începând de la ziua postnatală 26 până la ziua postnatală 56, reprezentând perioadele de dezvoltare copiilor și ale adolescenților. După aceea, șobolanii care au consumat dieta occidentală au fost trecuți pe o dietă sănătoasă. Au fost efectuate experimente pentru a testa memoria episodică dependentă de hipocampul creierului. Aceasta este memoria pe termen lung a evenimentelor de zi cu zi care au avut loc în anumite momente și locuri.
Testul de memorie a implicat lăsarea șobolanilor să exploreze obiecte noi în diferite locuri. Zile mai târziu, șobolanii au fost reintroduși într-o scenă aproape identică, cu excepția unui obiect nou. S-a constatat că dieta occidentală a cauzat deficiențe în memoria episodică, care au continuat după ce a fost începută dieta sănătoasă. Comparativ cu șobolanii care au primit dieta de control, care au arătat familiaritate cu scenariul, șobolanii care au consumat dieta occidentală au arătat semne că nu își puteau aminti ce obiect au văzut înainte și unde l-au văzut.
Dieta occidentală nu a schimbat semnificativ rezultatele testelor de memorie concepute pentru a evalua zonele creierului în afara hipocampului.
Afectează nivelurile neurotransmițătorului acetilcolină
Cercetătorii erau cel mai interesați să vadă cum consumul unei diete occidentale afectează nivelurile neurotransmițătorului acetilcolină, care este esențial pentru memorie și învățare. Hipocampul depinde de acetilcolină pentru funcționarea corectă a memoriei, iar nivelurile de acetilcolină sunt, de asemenea, de obicei, scăzute în creierul persoanelor cu boala Alzheimer. Nivelurile de acetilcolină ale ambelor grupuri de șobolani au fost măsurate în timp ce aceștia completau teste de memorie și în studiile post-mortem.
Modificări ale microbiomului intestinal au fost observate în stadiile incipiente ale intervenției dietei occidentale, dar au fost corectate când a fost introdusă dieta sănătoasă. Faptul că sănătatea microbiomului a fost restabilită, dar deficiența de memorie a persistat sugerează că acetilcolina, nu microbiomul, a condus aceste deficiențe. Interesant – și important – deficiențele persistente de memorie induse de dieta occidentală au apărut în lipsa unui efect asupra greutății corporale și a metabolismului. Acest lucru semnifică faptul că dieta în timpul vieții timpurii poate avea un efect de lungă durată asupra funcției creierului independent de obezitate.
În timp ce trecerea de la fast-food la o dietă sănătoasă nu a atenuat deficitele de memorie legate de dieta proastă, cercetătorii au putut inversa deteriorarea utilizând medicamente care imită acetilcolina. Medicamentele au fost injectate direct în hipocamp înainte de testul de memorie, îmbunătățind performanța memoriei indusă de dieta occidentală.
Concluziile studiului au implicații evidente. Persoanele mai tinere, în special adolescenții ale căror creiere sunt în curs de dezvoltare critică, se expun riscului de a suferi daune pe termen lung la funcționarea creierului dacă au dietă occidentală.
Este necesară mai multă cercetare pentru a investiga cum pot fi inversate problemele de memorie induse de dieta occidentală și survenite în adolescență.
