Nicolae Ciurică (93 de ani) a luptat împotriva regimului comunist în anii ’50, fiind condamnat la 25 de ani de închisoare.
Nicolae Ciurică s-a numărat printre partizanii care au activat în Munții Banatului și Munții Mehedințiului după cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada 1950-1954, opunându-se regimului comunist ce se instaurase în România. Trădat de un cunoscut, Ciurică a fost arestat pe 22 aprilie 1954, în casa unui amic din localitatea Cornereva. El a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică în închisoare și a fost încarcerat în mai multe penitenciare, la Gherla, Aiud, Jilava, Mina de Plumb și Baia-Mare.
Reclamantul a pretins daune morale de 20.000 euro
Ciurică a fost eliberat după 10 ani, în 1964, când conducătorul statului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a semnat un decret de eliberare a tuturor deținuților politici. El s-a stabilit în localitatea Teregova, unde a deținut un atelier de tăbăcărie. În 2016, Nicolae Ciurică a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler pentru curajul de a fi luptat împotriva regimului comunist. Pe 15 februarie 2024, Nicolae Ciurică a împlinit 93 de ani, fiind ultimul partizan din România rămas în viață.
Bătrânețea lui Nicolae Ciurică este otrăvită însă de justiția română. Pe 2 octombrie 2019, fostul partizan a fost dat în judecată de un consătean, Ion Smultea, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Caransebeș, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Acesta a pretins daune morale în valoare de 20.000 euro după ce Ciurică a spus despre el că l-a turnat la Securitate, declarații găzduite de scriitoare Ileana Mateescu în cartea „Mărturiile lui Nicolae Ciurică – ultimul partizan rămas în viață”, apărută în 2018. De altfel, și Mateescu a fost dată în judecată alături de Nicolae Ciurică.
În dosar, reclamantul arată că în această carte s-au făcut afirmații calomnioase și defăimătoare care i-au adus un prejudiciu imens de imagine atât lui, cât și întregii sale familii. Astfel, Smultea citează din capitolul XIX al cărții: „A fost trădat și pârât pentru orice fleac. Iar pe unii dintre turnători îi cunoaște foarte bine. Se întâlnește zilnic cu ei pe stradă. Îi sunt vecini, unii dintre ei chiar rudele sale. “Nu i-am iertat, doamnă, nu am ce să le fac. Asta e. Oameni proști, fricoși, atât caracter au avut, atât au putut face și spune”. Alți vinovați de a fi încercat să-i facă rău sunt rude apropiate, pe care le tratase ca atare. Spre exemplu Smultea Ion, profesor de meserie, director al Casei de copii din Teregova. Înainte de revoluție în Teregova funcţiona această instituție, Casa de copii. Din partea acestei familii au ajuns la Securitate un număr impresionant de rapoarte”.
Reclamantul a mai citat un fragment în care se scria despre colaborarea sa cu Securitatea: „Fiindcă aveau acces în casa lui Ciurică au înregistrat și turnat apoi la Securitate tot felul de amănunte referitoare la clienții lui Ciurică, la discuții pe care gazda le-a avut cu clienții, ce s-a întâmplat în ultima vreme, tot felul de lucruri la care nici nu te-ai fi gândit că pot constitui motiv de raportat unei instituții care avea alte obiective în vizor, nu baliverne din viața cotidiană a cuiva. Smultea nu s-a limitat la a trimite note informative despre cumnatul lui. A racolat la rândul său alți informatori. A profitat de funcția lui și a transmis sarcina de a-l urmări pe Nicolae Ciurică și unui subaltern”.
Ciurică a spus că Smultea a fost folosit de Securitate împotriva sa
Ion Smultea a arătat că, în ceea ce privește informația privind calitatea sa de turnător la Securitate, este o afirmație mincinoasă și aceasta întrucât el nu a colaborat cu Securitatea, nu a fost turnător, acest fapt fiind confirmat prin adresa nr. P1503/18 din data de 07.11.2018 emisă de CNSAS. Smultea a spus în instanță că, prin cartea publicată, este evidentă intenția de publicare a unor informații de ”senzație”, nefundamentate pe o bază factuală solidă, însă prejudiciabile pentru el, în mod cert fiindu-i încălcate drepturile personale nepatrimoniale fundamentale constând în dreptul la onorare și la reputație.
Ion Smultea a mai mărturisit că a suferit un evident prejudiciu moral, constând în deteriorarea iremediabilă a bunei sale reputații, atât în societate, cât și în profesie și în mediul familial și în cercul de prieteni și cunoscuți. De asemenea, el a arătat că a suferit un disconfort psihic, concretizat în tulburarea liniștii sale sufletești și nopți nedormite. Nicolae Ciurică a menționat că a fost intervievat de Ileana Mateescu în 2010, prilej cu care a afirmat că, printre cei care i-au făcut rău, a fost și Ion Smultea, director al Casei de copii Teregova, prin aceea că a trimis la Securitate note informative despre el.
Nicolae Ciurică a menționat că, din verificările efectuate la CNSAS, reiese că în anul 1985 s-au facut împotriva sa 10 note informative, toate semnate de Smultea, conform unui plan de măsuri al Securității în care informatorul este prezentat ca o legătură personală cu el. Ciurică a mai spus că Smultea a fost folosit de Securitate împotriva sa, întrucât era rudă cu el, în sensul că soția acestuia era verișoară primară cu soția sa și, astfel, avea acces în familie și cunoștea relațiile cu alte persoane de care era interesată Securitatea. El a mai adăugat că, conform legislației comuniste, membrii PCR și cu funcții, inclusiv de director de școală, nu erau trecuți în evidențele Securității ca informatori, aceștia sprijinind organele de securitate prin diverse alte modalități și din această cauză reclamantul nu apare în evidențele CNSAS.
Instanța i-a obligat pe Nicolae Ciurică și Ileana Mateescu să plătească daune morale de 6.000 euro
Instanța a arătat că, având în vedere starea de fapt care reiese din probele de la dosar, inclusiv adresa CNSAS din care rezultă că reclamantul nu a colaborat cu Securitatea, constată că acţiunea lui Smultea Ion este întemeiată şi dovedită. Astfel, în prezenta speță dată fiind natura prejudiciului moral, instanţa a constatat că nu este necesar a se proba fără dubiu şi fără echivoc împrejurarea că ar fi fost deteriorată reputaţia reclamantului– în contextul în care pârâţii, prin afirmațiile de o gravitate deosebită, au produs o atingere semnificativă valorilor care definesc personalitatea umană, postarea atingând un nivel ridicat de gravitate, apt a produce consecințe negative în plan moral, psihic reclamantului, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanţa a apreciat că orice persoană cu privire la care s-ar fi lansat asemenea afirmații, “s-ar fi simţit puternic lezată, ar fi suferit în plan psihic, moral şi ar fi resimţit emoţii negative, mâhnire, ruşine, umilință, neliniște. Este greu de crezut că o persoană poate trece cu ușurință peste o asemenea situație fără ca valori fundamentale cum sunt onoarea şi reputația să nu fie puternic afectate şi chiar acceptând că din partea unei persoane publice se aşteaptă un nivel de toleranță mai ridicat faţă de criticile ce îi privesc viaţa privată şi cea profesională”. În dosar se mai menționează că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită, prejudiciul – moral şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.
Instanţa a apreciat că ar fi îndeplinită condiţia vinovăţiei, în înțelesul art. 1357 alin. 2 Cod civil (autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă). În consecinţă, în lumina circumstanţelor cauzei, instanţa a considerat că este necesar să limiteze exercitarea dreptului la libertatea de exprimare a pârâţilor Nicolae Ciurică și Ileana Mateescu şi să sancţioneze depăşirea limitelor convenţionale prin obligarea lor la repararea patrimonială şi nepatrimonială a prejudiciului moral produs reclamantului Smultea Ion. Pe 2 noiembrie 2021, Judecătoria Caransebeș i-a obligat pe Ciurică și Mateescu la plata unor daune morale în valoare de 6.000 euro, pentru că au adus atingere onoarei şi reputaţiei reclamantului Smultea Ion. Cei doi au formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Caraș-Severin, fiind înregistrat pe 10 martie 2022. Dosarul este pe rol, iar următorul termen este programat pe 3 aprilie 2024.
